Metode de Cunoaștere a Elevilor sau Grupului cu Scopul Realizării unor Profile de Personalitate ale Acestora

1.1. Metode de cunoaştere a elevilor sau grupului cu scopul realizării

unor profile de personalitate ale acestora

1.2. Metode de lucru

1.2.1. Observaţia

1.2.2. Chestionarul

1.3. Fişă de caracterizare psihopedagogică a unui elev

1.1. Metode de cunoaştere a elevilor sau grupului cu scopul realizării

unor profile de personalitate ale acestora

Practica pedagogică demonstrează că, în domeniul instrucţiei şi educaţiei, strategiile didactice identice generează rezultate diferite, în funcţie de caracteristicile individuale şi de vârstă ale educaţilor, nivelul intelectual, structura aptitudinală, opţiunile profesionale, atitudinile şi convingerile proprii, determinând o receptare şi o prelucrare diferenţiate ale mesajelor transmise. Acţiunea pedagogică devine eficientă numai dacă procesul de formare se realizează urmărindu-se aptitudinile caracteristice generale de personalitate, asigurându-se concordanţa dintre caracteristicile persoanei şi obiectivele procesului formativ.

Tendinţa actuală de individualizare a formării şi instruirii, motivată prin diferenţele dintre capacităţile şi structurile de personalitate ale elevilor, impune dezvoltarea simţului diagnostic şi utilizarea unor metodologii adecvate de cunoaştere.

Cunoaşterea elevului trebuie să se realizeze urmărindu-se atât evoluţia sa în timp, cât şi nivelul de reprezentare a caracteristicilor sale la un moment dat. Îmbinarea celor două forme de abordare - metoda longitudinală sau investigaţia retrospectivă şi metoda transversală sau cunoaşterea structurii psihologice - oferă posibilităţi de intervenţie eficientă şi eliminare a multor erori posibile în evaluarea elevilor.

Tema „Metode de cunoaştere a elevilor sau a grupului cu scopul realizării unor profile de personalitate ale acestora” propune o abordare complexă de studiu, oferind posibilitatea utilizării unui număr mare de metode de lucru în scopul cunoaşterii elevilor şi a grupului.

Acestea sunt împărţite în două categorii: metode clinice (observaţia, convorbirea) şi metode psihometrice sau experimentale (experimentul, testul, chestionarul). Diferenţa fundamentală dintre cele două categorii de metode apare în funcţie de scopul urmărit, de gradul de precizie şi obiectivitate în cunoaştere.[16]

Orientarea metodelor clinice este predominant calitativă, pe când a celor psihometrice este predominant cantitativă. Metodele clinice au un grad mai mic de precizie şi obiectivitate, pe când celelalte, pentru că folosesc verificări statistice sunt mult mai exacte, specificând de fiecare dată limitele de eroare.

Studiul propune ca metode de lucru observaţia, chestionarul, încercând în acest fel să îmbine avantajele oferite de fiecare categorie, pe de o parte, observaţia ca metodă clinică, iar chestionarul ca metodă experimentală.

Rezultatele obţinute vor fi interpretate, iar concluziile care se vor desprinde vor fi menţionate la finalul lucrării.

1.2. Metode de lucru

În domeniul educaţiei, în scopul cunoaşterii personalităţii elevilor, psihologia utilizează un ansamblu de metode cercetare şi investigare comune şi altor discipline psihopedagogice, dar care se disting prin anumite particularităţi specifice şi modalităţi de aplicare şi utilizare a lor.

Principalele metode utilizate în cunoaşterea personalităţii elevilor sunt:

- Observaţia

- Experimentul

- Convorbirea

- Ancheta psihologică

- Metoda biografică

- Metoda analizei produselor activităţii

Metodele psihometrice

Datorită faptului că subiectul cercetat îl reprezintă copilul, elevul şi nu adultul, că activităţile studiate sunt cele de învăţare didactică sau socială şi nu activităţi de muncă productivă, atrage după sine individualizarea metodelor. Astfel, observaţia din psihologia generală devine observaţie psihopedagogică în psihologia şcolară. Alături de metodele împrumutate şi adaptate necesitaţilor specifice, psihologia şcolară îşi elaborează însă şi propriile ei metode, cu un profil un distinct şi aplicabile doar în investigarea şi cunoaşterea elevilor.[11]