Metode si Procedee Folosite in Activitatile de Formare a Reprezentarilor Matematice la Varsta Prescolara

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Metode si Procedee Folosite in Activitatile de Formare a Reprezentarilor Matematice la Varsta Prescolara.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 103 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Chiriac

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Pedagogie

Cuprins

Capitolul I: INTRODUCERE. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
1.1 Cunoaştere şi învăţare la vârsta preşcolară
1.2 Formarea primelor reprezentări matematice la vârsta preşcolară
1.3 Motivarea alegerii temei
Capitolul II: FUNDAMENTAREA ŞTIINŢIFICĂ, DOCUMENTARĂ A TEMEI
2.1 Particularităţi ale procesului de formare a reprezentărilor şi conceptelor matematice
2.2 Baza psihologică a formării noţiunilor matematice
2.3 Metode de cercetare folosite în activităţile de formare a reprezentărilor matematice
Capitolul III: PRECIZAREA IPOTEZELOR DE LUCRU, A OBIECTIVELOR
ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1 Ipoteza de lucru
3.2 Obiectivele cercetării
3.3 Metodologia verificării ipotezei
Capitolul IV: PRESTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
OBŢINUTE
4.1 Formarea primelor reprezentări matematice la vârsta preşcolară
4.2 Activităţi organizate şi desfăşurate sub formă de exerciţii cu material
individual
4.3 Utilizarea jocurilor cu conţinut matematic în scopul formării gândirii logice
4.4 Rolul fişelor în dezvoltarea reprezentărilor şi aptitudinilor matematice la preşcolari
Capitolul V: CONCLUZII ŞI PROPUNERI AMELIORATIVE
BIBLIOGRAFIE 3

Extras din document

CAPITOLUL I

INTRODUCERE. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

1.1. CUNOAŞTERE ŞI ÎNVĂŢARE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ

Numeroşi psihologi şi-au focalizat cercetările asupra acestei teme şi considerăm că o scurtă incursiune în acest domeniu va oferi o imagine concretă asupra dimensiunilor psihologice ale actului de cunoaştere la această vârstă.

Elaborarea unei metodologii a disciplinei activităţii matematice din ciclul preşcolar, solicită cunoaşterea mecanismelor intelectuale caracteristice etapei de evoluţie a copilului cuprinsă între 3-7 ani.

Scopul evidenţierii caracteristicilor gândirii preşcolarului este acela de a determina implicaţiile dezvoltării stadiale asupra formării reprezentărilor matematice la această vârstă.

Simpla observare a apariţiei şi dezvoltării diferitelor tipuri de reprezentări la nivelul preşcolarităţii este insuficientă, fiind necesară analiza factorilor ce determină această dezvoltare. În acest scop este importantă evidenţierea reprezentărilor specifice etapei senzorio-motorii şi implicaţiilor lor în planul gândirii pentru exersarea posibilităţilor de reprezentare ale copilului prin acţiune cu obiecte.

Conform teoriei genetice a lui J. Piaget, ideea de învăţare este subordonată dezvoltării, iar dezvoltarea intelectuală este înţeleasă în sensul evoluţiei stadiale.

Privită din acest punct de vedere, dezvoltarea intelectuală a copilului de 3-7 ani se realizează în mai multe stadii, fiecare cu o structură proprie, asimilarea cunoştinţelor matematice fiind prezentă în fiecare stadiu.

Etapa cuprinsă între 3 şi 7 ani este determinată de J. Piaget, stadiul gândirii preoperatorii şi cercetările întreprinse au evidenţiat aspecte psiho-comportamentale specifice.

La vârsta de 3-4 ani cuvântul devine principalul instrument de vehiculare al transferului acţiunii din planul extern în cel intern, principala achiziţie psiho-comportamentală fiind legată de consolidarea limbajului.

Gândirea se formează şi se dezvoltă în strânsă legătură cu limbajul, fiind legată în mod nemijlocit de realitate. Copilul are nevoie de timp pentru a interioriza acţiunile în gândire, îşi reprezintă mai greu desfăşurarea unei acţiuni şi a rezultatelor ei. Deşi îşi formează imagini, reprezentări, copilul nu poate dobândi concepte referitoare la unele clase de obiecte şi raţionează numai prin analogii imediate.

Procesele cognitive (percepţia, memoria, imaginaţia, gândirea, limbajul) se desfăşoară în situaţii concrete şi în contextul acţiunilor practice, obiectuale.

Copilul percepe mai curând deosebirile decât asemănările şi este atras de însuşirile mai evidente ale obiectelor, chiar dacă sunt neesenţiale. Operaţiunile gândirii se constituie în activitate practică nemijlocită.

Pentru acest stadiu este specificată formarea de preconcepte şi prerelaţii, raţionamentele copiilor fiind de tip intuitiv. Raţionamentele sunt corecte numai în măsura în care între raporturile reprezentative din plan mintal şi cele din plan situaţional există o corespondenţă.

Procesele afective sunt puternice şi atestă instabilitatea echilibrului emoţional al copilului.

Vârsta de 4-7 ani marchează momentul formării conceptelor.

Gândirea este, în acest stadiu, tot preologică, dar creşte capacitatea de intuire a unor acţiuni. Copilul utilizează intuiţia, gândirea în imagini şi acum apar

elementele incipiente de logică, ce îl vor aduce pe copil până în pragul operaţiilor logice (operaţii ce nu sunt funcţionale şi complete). Copilul mai este legat de percepţie şi îşi concentrează atenţia pe etapa finală a unei transformări.

Fisiere in arhiva (1):

  • Metode si Procedee Folosite in Activitatile de Formare a Reprezentarilor Matematice la Varsta Prescolara.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” TÂRGU JIU DEPARTAMENTUL DE PREGĂTIRE ŞI PERFECŢIONARE A PERSONALULUI DIDACTIC