Metodologia Organizarii si Desfasurarii Jocului Didactic Matematic in Ciclul Primar

Imagine preview
(6/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Metodologia Organizarii si Desfasurarii Jocului Didactic Matematic in Ciclul Primar.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 156 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Petru Udrea

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Pedagogie

Cuprins

ARGUMENT
CAPITOLUL I. NOTIUNI GENERALE DESPRE JOC
CAPITOLUL II. METODICA JOCULUI- COMPONENTA A DIDACTICII GENERALE
2.1. Continutul metodicii jocului
2.2. Importanta studierii metodicii jocului
2.3. Conceptul de joc didactic. Definire şi caracterizare
2.4. Clasificarea jocurilor didactice
2.5. Conceptul de joc didactic matematic
2.5.1. Clasificarea jocurilor didactice matematice
2.5.2. Locul, rolul şi importanţa jocului didactic matematic
2.6. Metodologia organizarii si integrarii jocului didactic in structura lectiilor
CAPITOLUL III. JOCURI MATEMATICE PROPUSE SPRE UTILIZARE IN CADRUL LECTIILOR DE MATEMATICA
3.1. Ghicitori matematice
3.2. Poezii cu continut terminologic matematic
3.3. Probleme distractive
3.4. Jocuri matematice
3.4.1. Reguli nazdravane
3.4.2.Varstele/Soarecii-pisicii/Bobocii gastei
3.4.3. Formeaza numerele!
3.4.4. Numere ascunse
3.4.5. Calcule cu litere
3.4.6. Geometrie cu numere
3.4.7. Logica matematica
3.4.8. Prietenul meu, numarul necunoscut/De-a detectivul Mate
3.4.9. Calculam cu litere/ Mesajul cifrat
3.4.10.Numere pare si impare
3.4.11. Mic pictor, dar ce mare matematician!
3.4.12. Jocuri cu bete de chibrituri
3.4.13. Coloram, calculam, comparam si ne distram
3.4.14. Un joc vechi de mii de ani -patratul Tangram
3.4.15. Alte jocuri didactice
CAPITOLUL IV. ASPECTE METODICE
4.1. Proiecte didactice,unde jocul didactic matematic este preponderent, indiferent de
tipul de curriculum(nucleu, aprofundat sau extins)
4.2. Fise de lucru
4.3. Observatii metodice privind eficienta jocului didactic
4.4. Evaluarea
4.41. Mijloace si tehnici de evaluare
4.4.2Fise (teste) de evaluare
BIBLIOGRAFIE.

Extras din document

ARGUMENT

În contextul noii societăţi, dreptul la educaţie a devenit realizabil pentru toţi copiii, iar nevoia de cultură - o condiţie a integrării sociale. În vizunea pregătirii viitorilor iniţiatori de transformare, şcoala are sarcina de a înarma tânăra generaţie cu cele mai noi cuceriri ale spiritului uman.

Deschiderea spre cultură şi formarea capacităţilor necesare achiziţionării noutăţilor se constituie în sarcini instructiv-educative de bază. Ele mută accentul de la memorare-stocare-reproducere la însuşirea şi mânuirea unor instrumente cum ar fi: gruparea scrierea, compararea, generalizarea, integrarea în sistem, restructurarea, mânuirea schemelor operatorii, a schemelor relaţionale care să facă posibil contactul continuu cu ştiinţa, tehnica şi, în general, cu cultura. Aceste cerinţe se manifestă în caracterul instrumental al învăţământului primar şi necesită trecerea de la “educaţia prin efort… la educarea efortului”. Aşadar o primă mutaţie s-a produs în sfera obiectivelor fundamentale ale învăţământului primar, eficienţa sa mărindu-se în capacitatea de a asigura şcolarizarea, în condiţii cât mai bune, pe treapta următoare.

Pentru a moderniza învăţământul, pentru a-l racorda la cerinţele epocii contemporane, preocupările pentru ridicarea calităţii învăţământului matematic ocupă un loc prioritar.

Introducerea, încă de la baza învăţământului, a unor concepte de mare generalitate, concepte unificatoaare pe tot parcursul învăţării matematicii, nu presupune doar achiziţionarea acestora ca entităţi independente, ci cultivă o nouă posibilitate de a gândi şi de a înţelege matematica prin: cunoaşterea modurilor fundamentale de organizare a entităţilor matematice, sesizarea relaţiilor fundamentale a proprietăţilor acestora, cunoaşterea dinamicii relaţiilor matematice şi a clasificărilor lor.

Matematica modernă ia deci în consideraţie ansamblul structural al ştiinţelor matematice, principiile fundamentale, relaţiile dintre entităţile matematice. În noile programe şcolare de matematică specifice şi altor sisteme de învăţământ au fost introduse conceptele generale cu caracter unificator, ca: structură, mulţime, relaţie ş.a. interpretate în spiritul logicii disciplinei matematice. În lumea întreagă se consideră că, pentru a-i dezvălui copilului încă de la început caracteristicile matematicii moderne şi pentru a-l învăţa să gândească în spiritul ei, conceptele de “număr natural”, “operaţii cu numere naturale”, trebuie fundamentate pe conceptul general de “mulţime”.

Interesul pentru jocurile didactice matematice precum si efectele pe care le au acestea asupra elevilor in intelegerea , asimilarea , fixarea , consolidarea si recapitularea cunostintelor, au constituit punctul de plecare pentru intocmirea acestei lucrari.

Pe parcursul anilor am observat ca unele din notiunile matematice abstracte sau dificile au pus serioase probleme elevilor. Apeland insa la joc si la materialul didactic adecvat, elevii au reusit cu usurinta sa inteleaga si sa aprofundeze notiunile predate.

Multe din lectiile de consolidare si recapitulare a cunostintelor matematice devin la un moment dat obositoare prin folosirea acelorasi tipuri de exercitii si probleme, acelorasi modalitati de lucru cu elevii, uneori fara nici un interes pentru acestia si fara sa aiba vreo contributie la dezvoltarea gandirii, a puterii de concentrare, a spiritului de observatie.

Introducand aceste exercitii ,probleme, operatii , calcule in diverse jocuri , cel mai adesea sub forma competitiva, elevii au participat cu placere , cu interes, intr-o atmosfera de buna dispozitie,dar mai ales cu o nestavilita dorinta de a gasi cele mai variate solutii, de a rezolva corect si rapid pentru a deveni castigatorii intrecerilor.Astfel , aceste lectii s-au transformat intr-o „joaca serioasa”, asteptate cu nerabdare si viu interes de catre elevi care s-au implicat atat de mult in rezolvarea sarcinilor didactice, incat chiar si cei mai timizi dintre ei au devenit concurenti de temut.

In lucrare sunt descrise jocuri corespunzatoare continutului diferitelor teme din programa claselor I_IV la matematica, acestea fiind grupate pe clase.

Satisfactiile pe care le-am trait alaturi de elevi in desfasurarea jocurilor didactice matematice ma determina ca si pe viitor sa creez alte jocuri care ii va ajuta pe elevi sa dezlege tainele frumoasei discipline.

Consider ca intocmirea acestei lucrari ma va ajuta la perfectionarea mea profesionala, la realizarea unor lectii de matematica in care jocurile didactice sa reprezinte suportul atat de necesar pentru reusita acestora.

CAPITOLUL I. NOTIUNI GENERALE DESPRE JOC

Prima vârsta a omului sta sub semnul jocului, care insa îl fascinează si e adult, prin frumuseţe si libertate. Vocaţia pentru joc desavarseste condiţia omului de făuritor si înţelept, probându-i imaginaţia si spiritual creator.

Jocul nu este doar o tema culturala si literara, ci si, in buna masura, un mod de existenta. Intr-un anume fel, copilaria se confunda cu jocul. La aceasta varsta jocul este o forma de participare benevolta la cadrul si conventiile jocului. Joaca este depasita dintr-o nevoie de evadare, venita odata cu inaintarea in varsta, din imediat si de trecere intr-o lume a implinirilor virtuale. Jocul insemana nu doar placere, ci si indrazneala si risc, inteligenta, vocatie si experienta, acesta fiind o activitate umana complexa, greu de cuprins intr-o definitie unitara si multumitoare, data fiind marea diversitate a formelor sale de manifestare.

1.1. Jocul activitate specific umana

Jocul este un prim şi fundamental izvor al dezvoltării personalităţii umane. Activitatea de joc reprezintă un ansamblul complex de acte, operaţii şi acţiuni centrate în jurul unei teme principale şi care se scurge secvenţial; este o stare de captivaţie totală şi de abandon faţă de presiunile din afară, de bucurie reală şi plăcere, de angajare într-o lume imaginară a energiilor şi a încordărilor proprii.

Fiecare om descoperă încă din copilărie ce înseamnă a te juca. Jocul este ocupaţia preferată şi cea mai intensă a copiilor. Adulţii reneagă des şi repede amintirile legate de această activitate. Ideea de „joc” ne arată, în sens pozitiv, că trebuie să îndrăznim, că trebuie să luptăm, că trebuie să ne lăsăm ademeniţi de această activitate . „A te juca” este o confruntare plăcută cu tine însuţi, cu ceilalţi, cu diferite materiale şi procese şi cu mediul înconjurător.

În societatea noastră modernă ideea de joc a decăzut. Limbajul curent preferă acele sensuri ale cuvântului care trimit la o conotaţie negativă: „Este doar un joc!”, „Înainte munca, după aceea urmează jocul!”, „Te joci cu mine?” ş.a.m.d. Principiul performanţei, dobândirea prestigiului, comportamentul concuren-ţial şi răsplata materială sunt astăzi motivaţiile principale pentru joc. Valenţele legate de fantezie şi creativitate sunt lăsate la urmă.

Dar omul prin natura sa nu este îndreptat cu totul înspre satisfacerea materială, ci el încearcă, din copilărie încă, să-şi construiască situaţii pline de suspans, prin care să cunoască ceva nou, să se pregătească pentru viaţa cea de toate zilele într-un mod cât mai creativ, reuşind astfel să-şi urmărească şi să-şi împlinească ţelurile propuse în viaţă. Prin joc sunt încercate şi exersate moduri de comportament în viaţă, sunt testate reacţii la diferite situaţii şi sunt formate atitudini.

Copiii nu pot menţine suspansul pentru un timp mai îndelungat, de aceea ei pot repeta situaţiile de joc la infinit, până ce au învăţat ceva din acestea. Astfel jocul devine o metodă importantă de învăţare şi memorare. În dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor jocul ocupă un loc de frunte, fiecare formă de joc fiind un act de învăţare. Jocul este o metodă, care are un mare potenţial de formare şi dezvoltare a personalităţii complete (corp – raţiune – suflet).

Pentru copil, jocul este o formă de activitate cu multiple implicaţii psihologice şi pedagogice care contribuie la informarea şi formarea lui ca om; jocul pune în mişcare toată fiinţa copilului, îi activează gândirea, îi reliefează voinţa, îi înaripează fantezia şi-i ascute inteligenţa. De aceea s-a spus şi se spune, pe bună dreptate, că „în joc încep să se pună bazele personalităţii şi caracterului copilului” .

Fisiere in arhiva (1):

  • Metodologia Organizarii si Desfasurarii Jocului Didactic Matematic in Ciclul Primar.doc

Alte informatii

lucrare pt obtinerea gradului didactic I