Motivația elevilor de a frecventa cursurile

Tema cercetarii

Aceasta cercetare isi propune sa studieze perceptia tinerilor asupra motivatiei elevilor de-a frecventa cursurile.

Obiectivele cercetarii

Cercetarea isi propune sa surprinda prin intermediul opiniilor tinerilor motivatia elevilor de a se prezenta la cursuri.

De asemenea, aceasta cercetare isi propune ca obiectiv secundar sa observe daca exista diferente intre perceptiile tinerilor.

Baze teoretice

Motivatia este unul dintre cele mai importante prerechizite ale invatarii scolare. Sunt investite sume enorme de bani pentru constructia de scoli, pentru echiparea acestora, pentru remunerarea personalul didactic, dar toate acestea devin inutile daca elevii nu vor sa invete. Problema care se pune in acest context este urmatoarea: Ce anume il face pe un elev sa doreasca sa invete, iar pe un altul sa nu doreasca acest lucru? Dorinta unui elev de a depune un efort cognitiv in scopul achizitionarii de noi cunostinte este produsul mai multor factori cu actiune conjugata; pornind de la personalitatea şi abilitatile elevului implicate in sarcini specifice de invatare pana la mobilizarea generala pentru invatare.

Frecvent conceptului de motivatie i se conferă o acceptiune mult prea generala. Problema motivatiei este totusi una specifica adica “ esti motivat sa faci ceva anume”. De aceea, se impune sa relationăm acest concept de o sarcina tinta. Nu dispunem de o motivatie universala şi generala, ci de una orientata mai mult sau mai putin precis spre rezolvarea sau nerezolvarea unor probleme specifice. Astfel, in situatia in care un profesor emite o judecata generala de genul: “clasa nu este motivata”, el comite o eroare. Clasa respectiva nu este motivata sa rezolve un anumit tip de sarcini (de exemplu, sa invete la o anumita materie). Membrii aceleiasi clase sunt motivati insa sa faca multe alte lucruri.

Motivatia are nu numai un caracter energizator ori activator asupra comportamentului, ci totodata si unul de directionare al comportamentelor. Astfel, putem conchide că motivatia dispune de doua segmente importante: unul de energizare, iar celalalt vectorizant, de orientare a comportamentului spre realizarea unui anumit scop.

Mobilurile sunt obiecte, evenimente, sau conditii care ne incită la actiune.

Nu putini sunt cei care intampina serioase dificultati legate de adaptarea copilului lor unui nou program scolar, o noua ordine impusa de o noua autoritate, discipline noi, lectii, teme, frustrari, multe frustrari. Asa ca, ne aflam uneori intr-o situatie in care nu cunoastem raspunsul unei purtari adecvate intr-o astfel de situatie.

Tocmai de aceea, trebuie sa incercam sa ne modelam copiii, sa le gasim adevarata motivatie pentru ca acestia sa se poata duce la scoala cu placere, intr-un cuvant sa incercam sa le descoperim talentele si sa le dezvoltam cat mai bine in favoarea acestora.

Odata cu inceperea scolii intervin trei subiecti principali: elevul, profesorul si parintele. Daca elevului ii este cea mai dificila perioada acomodarii, nestiind cum anume trebuie sa se comporte pentru a se putea ridica la nivelul cerut de catre profesori si parinti, profesorului ii este destul de usor inceperea educatiei noului invatacel intrucat a mai trecut prin experiente asemanatoare de-a lungul timpului. Asa ca, o sarcina grea va reveni parintelui care trebuie sa fie bine pregatit si sa incerce sa isi ajute copilul in fata noilor cerinte scolare, dar si in fata descoperirii talentului micutului si motivarii acestuia pentru scoala.

Dar nu toti cunosc cum si mai ales cand trebuie sa intervina. Asadar, daca observi ca micutul nu isi face lectiile, plange atunci cand trebuie sa invete, nu face niciun efort pentru a capata noi deprinderi educationale, este cazul sa te implici intrucat copilul tau inca nu isi cunoaste motivatia scolara, nu stie de ce anume este obligat sa se trezeasca in fiecare dimineata pentru a merge la scoala si pentru a-si face temele zilnic. Demonstrandu-i ca de fapt invata pentru un viitor mai bun atunci cand acesta va deveni adult, va putea intelege mai usor ce cauta de fapt intr-o astfel de lume plina de atatea necunoscute.

Dar totul depinde intru totul de explicatia ta. Il poti face sa inteleaga destul de usor sau te poti impiedica, nereusind sa oferi cea mai buna explicatie, devenind dintr-o data din suportul moral al copilului un profesor destul de aspru.

Asadar, incearca sa eviti severitatea atunci cand vine vorba de scoala si fii mai explicit in ceea ce priveste oferirea unei explicatii corecte cu privire la cerintele scolare. A deveni profesor pentru copilul tau, il vei determina sa urasca cu adevarat scoala.

Daca in trecut copii parea ca sunt mult mai disciplinati atunci cand venea vorba de scoala, acum totul pare altfel. Acestia se impotrivesc sa invete atunci cand se simt obligati. Dar sa nu privim totul din acest unghi de vedere si sa consideram ca actuala generatie de copii s-a schimbat in rau in ceea ce priveste scoala, ci sa consideram ca micutii sunt crescuti intr-un mediu mai liber, avand propriile pareri si opinii si tocmai de aceea, uita de ideea de a fi disciplinati.

IV. Studiul propiu-zis

Metodologia cercetarii

Va fi folosita metoda anchetei pe baza de interviu. Interviul este una din metodele majore de lucru in cercetarea sociologica cea mai utilizata pentru colectarea datelor in investigatia calitativa a socioumanului.

Definim interviul de cercetare ca o tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socioumane. Interviul trebuie vazut ca o activitate normala de interactiune in care ambele parti isi angajeaza cunostiintele cotidiene despre organizarea, structura si dinamica vietii sociale. Aceasta metoda permite cercetatorului sa inteleaga profund si nuantat fiinta umana, relatiile ei cu lumea, credintele si comportamentele specifice grupurilor sociale. Interviul determina construirea unui raspuns,se impune de fiecare data cand nu cunoastem universul de referinta sau cand nu vrem sa hotaram a priori sistemul de corerenta interna a informatiilor cautate. Aceasta nu impune o clasificare a priori a elementelor determinate si nu prelimineaza nici o ierarhie,nici un caracter dicontinuu al domeniilor de actiune. Interviul urmareste cursul,derularea lucrurilor,arata elementele continute in fenomenele studiate,componentele lor.