Pedagogie II

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Pedagogie
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 32 în total
Cuvinte : 16340
Mărime: 85.77KB (arhivat)
Publicat de: Rita Roman
Puncte necesare: 3

Extras din proiect

1.Finalitățile educației.- definirea și analiza conceptelor :finalitate, ideal, scop, obiectiv

A educa, înseamnă de fapt, a orienta, a dirija, a conduce pe cineva către un scop dinainte stabilit.

Educația este un sistem de acțiuni exercitate în mod conștient, organizat și sistematic asupra unor subiecți în vederea transformării personalității lor. Educația școlară este ghidată de finalități, scopuri și obiective.

Finalitățile sunt cunoscute sub denumirea de ideal educativ și exprimă direcțiile, orientările strategice ale unui sistem educativ într-o anumită etapă istorică a dezvoltării social-economice și culturale a unei țări.

Idealul educativ / Finalitatea educativă

- vizează finalitatea activității educative în ansamblu, la nivelul societății, determinănd scopurile și obiectivele educaționale.

Scopul educativ

- vizează rezultatele așteptate de la fiecare tip de instituție și nivel de școlarizare permițind o conturare mai clară a idealului educativ, orientează și controlează modul în care acțiunea educativă se desfășoară.

Obiectivul educațional

- este o reflectare anticipată a rezultatului învățării ce se produce în cadrul unei secvențe educaționale, și se concentrează asupra rezultatului la care va trebui să se ajungă de către educabil, într-o secvență didactică determinată (obiectivul educațional face referire la un rezultat particular descris prin ceea ce educabilul trebuie să învețe, adică rezultatele aștepatate de la o activitate didactică concretă);

Finalitatea se configurează în pedagogie prin 3 categorii:obiective, scopuri și idealuri.

2. Clasificarea obiectivelor educaționale

Taxonomia pedagogică este știința legilor care implică ierarhizarea și clasificarea obiectivelor educaționale. Ob.au fost delimitate și clasificate în mai multe grupe:

a) în funcție de domeniul la care se referă

- ob.cognitive (domeniul cunoașterii) - se referă la asimilarea de cunoștințe și formarea unor deprinderi, capacități intelectuale și utilizarea lor.

- ob. afective - vizează formarea convingerilor, sentimentelor și atitudinilor. Delimitarea unor categorii de comportamente afective este mult mai dificilă deoarece fenomenele afective sunt în corelație cu cele cognitive.( modalitatea de a reacționa a unui subiect în raport cu preferințele, gusturile și alegerile lui)

- ob. psihomotorii - includ formarea unor conduite abilități motrice, capacități perceptive, deprinderi motorii, calități fizice,

- vizează instrumentele comunicării nonverbale și învățarea acestora (mimică gestică, expresii corporale - ce va ști să facă educabilul)

b) în funcție de nivelul de generalitate / concretețe :

- obiective generale / fundamentale / finale - au un caracter global, abstract și se referă la o anumită latură a educației.

- obiective medii / specifice / intermediare - sunt finalități ce fac referire la disciplina școlară, la particularitățile de vârstă ale educabililor. Aceste obiective sunt prezentate în programele școlare a fiecărui obiect de învățământ.

La acest nivel se disting:

Ob de macrosistem (de dezvoltare) - direcțiile principale de evoluție a învățământului (ex. educația permanentă)

Ob. pe cicluri de învățământ - specifice unei trepte de învățământ, care conduc la obiective pt.profiluri de pregătire;

Ob.ale procesului de instrucție și educație - orientează activitatea pedagogică, secvență cu secvență: → ob.pe discipline și teme

→ ob.cadru - sensul în care dorim să evolueze educatul în mai mulți ani de studiu la o disciplină.

→ ob. de referință ale disciplinelor de învățământ specificate în programele școlare - rezultatele așteptate pt. fiecare an de studiu la o disciplină.

- obiective particulare / operaționale

- se referă la performanțe concrete, care se stabilesc prin prelucrarea materiei de studiu, pornind de la programa școlară și de la manual, și se definesc ca o competență achiziționată de educabil în cursul unei învățări.

Aceste obiective sunt elaborate pe baza obiectivelor specifice și a celor generale, pentru fiecare lecție de către cadrul didactic.

c) în funcție de tipul de activitate:

 ob.informative - vizează cunoașterea, achiziționarea cunoștințelor într-un anumit domeniu;

 ob.formative - urmărește formarea unor deprinderi și capacități, posibilitatea de a opera cu sistemul de informații, cunoștințe și valori asimilate în procesul de instruire.

d) în funcție de importanța acordată unui obiectiv în cadrul unei discipline de învățământ:

- ob. principale (fundamentale, dominante)

- ob. secundare (auxiliare)

Această clasificare se poate realiza în interiorul tuturor celorlalte categorii de obiective prezentate mai sus, pt.a pune în evidență dominanta preocupării unui educator într-un proces de formare.

Formularea obiectivelor didactice reprezintă o activitate complexă care presupune o pregătire teoretică a cadrelor didactice, cât și o experiență practică în învățământ.

3.Operaționalizarea obiectivelor

- vizează adaptarea obiectivelor generale și medii la condițiile situațiilor predării - învățării, la secvențele didactice, la specificul conținutului de predat;

- - înseamnă a identifica o sarcină educativă și a o explicita verbal în mod corespunzător;

- - înseamnă a preciza ce fel de modificări se vor produce în comportamentul celui educat.

Efectiv, operaționalizarea presupune elaborarea obiectivelor educaționale în termeni de comportamente observabile și posibil măsurabile.

Condiții ce se cer a fi respectate în procesul de dimensionare și formulare a obiectivelor:

- obiectivul vizează activitatea elevilor și nu a profesorului;

- obiectivul trebuie să fie în principiu realizabil, să corespundă particularităților de vârstă, experienței anterioare a elevilor;

- obiectivul va descrie comportamente observabile și nu acțiuni sau procese psihice interne;

- în obiectiv se vor enunța condițiile de realizare a sarcinilor cât și criteriul performanței, al realizării acestora;

- un obiectiv desemnează un rezultat imediat al instruirii și nu unul de perspectivă;

- fiecare obiectiv va viza o operație singulară pe care educabilul trebuie să fie capabil să o realizeze și poate fi ușor de analizat și evaluat de profesor;

- obiectivele nu se vor repeta prin reformulări diferite, ele vor fi unice și valide;

- exprimarea comportamentelor preconizate de obiectiv se va face prin apelul la”verbe de acțiune”: a recunoaște, a identifica, a utiliza, a distinge, a reda, a produce, a proiecta, a rezolva, a propune.

Există diferite tehnici de operaționalizare, iar noi ne vom referi la procedeul lui G.De Landsheere cuprinde 5 indicator de elaborare a obiectivului operațional:

- cine va produce comportamentul dorit ?(elevul)

- ce comportament observabil va dovedi că obiectivul este atins? ( ..trebui să realizeze )

- care este produsul sau performanța obținută? ( ..o esență de parfum)

- în ce condiții trebuie să aibe loc coportamentul preconizat? ( căutând singur în magazin substanțele ce duc la realizarea parfumului)

- în temeiul căror criterii ajungem la concluzia că produdul este satisfăcător? ( .astfel încât esența de parfum elaborată să prezinte aceleași caracteristici ca produsul obținut anterior)

Operaționalizarea obiectivelor educaționale este variabilă și ține de specificul fiecărei discipline ce se predă în școală.

La disciplinele matematică, fizică, chimie, care operează cu structuri algoritmice, sunt mai disponibile pentru obiectivele definite operațional.

La discipline în care se cultivă creativitatea, atitudinile, convingerile, posibilitățile de operaționalizare se diminuează.

Trebuie făcută observația că unele comportamente, dobândite în școală sunt dificil de surprins în obiectivele operaționale. De pildă procesele afective nu pot fi întotdeauna observate, cu atât mai puțin măsurate.

Atunci când un cadru didactic încearcă să operaționalizeze obiective, trebuie să fie atent la următoarele capcane posibile:

- dacă ordonarea obiectivelor pe axa simplitate - complexitate este benefică pentru toți elevii;

- obiectivele să nu devină acaparatoare, astfel încât să se uite finalitățile cuprinzătoare;

- dacă din dorința exactității, nu se ajunge la o artificializare a procesului instructiv - educativ;

- dacă nu cumva educația, riguros prescrisă prin obiective, nu conduce la mecanizarea în predare.

În stabilirea obiectivelor operaționale, cadrul didactic trebuie să țină seama de: obiectivele generale îndeosebi de idealul, scopul lecției.

Deși obiectivele îndeplinesc rolul director, elaborarea lor se face prin aprofundarea conținutului.

Pentru a descrie un comportament specific acestor categorii de obiective trebuie să se aleagă un verb care exprimă cu claritate, o acțiune sau o activitate specifică elevului.

Această etapă este deosebit de dificilă, deoarece există tendința de a se întrebuința verbe care

„ se pretează la un larg evantai de interpretări” susțin unii specialiști în pedagogie. Cele mai uzitate verbe raportate la tipurile de comportamente dorite sunt prezentate în tabelul de mai jos.(ce nu trebuie învățate pentru examen, le veți folosi la întocmirea planului de lecție când veti merge în practică)

Comportamente ce urmează a fi formate Verbe prin care pot fi exprimate rezultatele învățării

Însușirea unor noi cunoștințe A exprima, a recunoaște, a defini, a identifica, a descrie

Formarea deprinderilor intelectuale a rezolva, a reprezenta, a interpreta, a diferenția, a calcula, a preciza,

a recunoaște, a efectua, a compara, a extrage, a interpola, a clasifica,

a ordona, a demonstra, a explica, a completa, a stabili, a aplica, a separa

a determina, a observa, a extrapola, a elabora, a analiza, a identifica,

a deduce, a examina, a formula, a caracteriza, a experimenta, a opera

a descrie, a aduna(date), a sintetiza,a comenta, a înlocui, a nota,

a obține(informații)

Formarea deprinderilor motorii, senzoriale a executa, a reconstitui, a realiza, a produce, a proiecta, a prelucra, a interoga, a planifica, a construi, a calcula, a audia, a viziona, a opera , a proiecta, a mânui,

Formarea atitudinilor a accepta, a persevera, a efectua conștiincios, a încuraja, a respecta, a rezista, a convinge, a te angaja, a alege

(C2) Metodologia și tehnologia instruirii

Delimitări conceptuale: tehnologie didactică, metodologie, metodă,

procedeu, mod de oraganizarea a învățării.

Realizarea optimă a activității de instructiv - educative depinde de felul cum se desfășoară componentele materiale, procedurale și organizatorice care imprimă o anumită eficiență în formarea tineretului.

Tehnologia didactică

- ansamblul structurat al metodelor, mijloacelor de învățământ, tehnici și relații cu ajutorul cărora se vehiculează conținuturi în vederea atingerii obiectivelor educaționale.

Tehnologia didactică desemnează:

- sistemul de metode de predare-învățare;

- tehnici moderne de lucru;

- formele de organizare a activității didactice;

- tipuri de relații dintre profesor și elevi;

toate structurate în raport cu obiectivele instructiv - educative.

Preview document

Pedagogie II - Pagina 1
Pedagogie II - Pagina 2
Pedagogie II - Pagina 3
Pedagogie II - Pagina 4
Pedagogie II - Pagina 5
Pedagogie II - Pagina 6
Pedagogie II - Pagina 7
Pedagogie II - Pagina 8
Pedagogie II - Pagina 9
Pedagogie II - Pagina 10
Pedagogie II - Pagina 11
Pedagogie II - Pagina 12
Pedagogie II - Pagina 13
Pedagogie II - Pagina 14
Pedagogie II - Pagina 15
Pedagogie II - Pagina 16
Pedagogie II - Pagina 17
Pedagogie II - Pagina 18
Pedagogie II - Pagina 19
Pedagogie II - Pagina 20
Pedagogie II - Pagina 21
Pedagogie II - Pagina 22
Pedagogie II - Pagina 23
Pedagogie II - Pagina 24
Pedagogie II - Pagina 25
Pedagogie II - Pagina 26
Pedagogie II - Pagina 27
Pedagogie II - Pagina 28
Pedagogie II - Pagina 29
Pedagogie II - Pagina 30
Pedagogie II - Pagina 31
Pedagogie II - Pagina 32

Conținut arhivă zip

  • C1-5 ped II sem I.doc
  • C6-10 ped II sem I.doc

Alții au mai descărcat și

Subiecte Rezolvate Pedagogie

Sub 1. Lecţia de comunicare - un sistem cibernetic al procesului de învăţământ Procesul de învăţământ este activitatea organizată în instituţii...

Pedagogie

TRUE/FALSE 1. Procesul de invatamant este singura forma de organizare a activitatii instructiv-educative a. Adevarat b. Fals 2. Raportarea...

Pedagogie generală

INTRODUCERE ÎN STUDIUL PEDAGOGIEI Pedagogia este ştiinţa socioumană care studiază educaţia la nivelul funcţiei şi a structurii sale specifice prin...

Teoria și Metodologia Instruirii

PARTEA I TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII CAPITOLUL I DIDACTICA – TEORIA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT 1.1. PRECIZĂRI CONCEPTUALE Activitatea...

Proiect de lecție - 3

SCOP: - Dezvoltarea capacitatii de a promova o gestiune eficienta a resurselor individuale. OBIECTIVE DE REFERINTA: - Sa aiba o reprezentare...

Pedagogie

SEMINARUL I 1.EDUCAŢIA: CONCEPT, GENEZĂ, FORME, CARACTERISTICI; 2.EDUCABILITATEA: SUPORTUL MATERIAL AL EDUCAŢIEI; 3.FACTORII DEZVOLTĂRII...

Fisă de caracterizare psihopedagogică

DATE PERSONALE : 1.Nume şi prenume :I.C. 2.Locul si data naşterii :Bacău, 20 iunie 1992 3.Domiciliu : Mun. Bacău, str. Ardealului nr.1, bl.1,...

Educabilitatea

1. Conceptul de educabilitate Educabilitatea este particularitatea specifică omului de a se modela şi dezvolta sub influenţa factorilor de mediu...

Te-ar putea interesa și

Rolul comunicării educaționale în formarea tactului pedagogic al cadrului didactic

ARGUMENT In ultimul timp, pe baza cercetatorilor si a experientei de zi cu zi, se pune tot mai mult accentul pe influienta deosebita pe care o are...

Studiu privind unele posibilități de valorificare ale pedagogiei Montessori în învățământul primar tradițional

ARGUMENT Alternativele educaționale reprezintă variante de organizare școlară, care propun modificări ale anumitor aspecte legate de formele...

Rolul de Pedagog al Asistentului Social

INTRODUCERE Specializarea şi utilizarea pe scară tot mai largă a ştiinţei şi tehnologiilor moderne fac tot mai dificilă participarea pe piaţa...

Aptitudinea Pedagogică a Profesorului Văzută prin Prisma Stilului de Management

INTRODUCERE Considerate insuşiri fizice sau psihice care asigură reuşita într-o anume activitate, aptitudinile constituie componente ale...

Statutul Epistemologic al Pedagogiei ca Știință

 Scopul educatiei nu este de a forma copilul pentru o functie anumita sau de a-l modela dupa un conformismoarecare, ci de a-l maturiza si de a-l...

Cercetarea Pedagogică

Cercetarea pedagogică 1. Introducere Dezvoltarea pedagogiei ca ştiinţă a fost condiţionată din totdeauna, dar mai cu seamă în ultimul secol, de...

Pedagogia și desăvârșirea profesională

CAP. 1 COMPLEMENTARITATEA DEMERSULUI CAUZAL SI A CELUI FINALIST ÎN EXPLICAREA ACTIUNII EDUCATIONALE Principiul potrivit caruia a cunoaste un...

Alternativă pedagogică Montessori - analiza SWOT

1.Sisteme educaţionale Fenomenul educativ presupune relatia dintre doi factori : elevul si profesorul. Educaţia trebuie nu numai să pregatească pe...

Ai nevoie de altceva?