Cuprins
- I. Tema cercetării pag. 3
- II. Obiectivele cercetării pag. 3
- III. Baze teoretice pag. 3
- IV. Studiul propriu-zis pag. 5
- 1. Metodologia cercetării pag. 5
- 2. Stabilirea eşantionului pag. 6
- V. Interpretarea datelor pag. 7
- VI. Concluzii pag. 11
- Anexa 1: Chestionar pag. 12
- Anexa 2: Tabele statistice pag. 14
- VII. Bibliografie pag. 18
Extras din proiect
I. Tema cercetării
Această tema de cercetare îşi propune să studieze perceptia studentilor de la Management – Administratie Publica, Academia de Studii Economice, Bucuresti asupra facultatii.
II. Obiectivele cercetării
Cercetarea îşi propune să surprindă prin intermediul opiniilor studentilor parerea pe care acestia o au despre felul in care este privita aceasta facultate.
De asemenea, această cercetare îşi propune ca obiectiv secundar, să observe dacă există diferenţe între studentii de la aceasta facultate si cei de la alte facultati.
Cercetarea este una calitativă şi are un caracter explorator, neavand pretentii de reprezentativitate.
III. Baze teoretice
Cel mai important mijloc de formare a intereselor de cunoaştere pentru diferite domenii de activitate îl constituie procesul de învăţământ, completat cu activităţile extraşcolare. Scoala este o institutie de educatie, formare si orientare, si trebuie sã formeze individul capabil de a se adapta rapid cerintelor pietei muncii ce este într-o continuã schimbare. Asemeni acestei definitii, facultatea este o unitate didactica si administrativa in cadrul unei institutii de invatamant superior, condusa de un decan si cuprinzand un ansamblu de discipline inrudite intre ele, pentru pregatirea studentilor si a doctoranzilor intr-un anumit domeniu de specialitate. Fiecare student inainte de a-si alege facultatea pe care doreste sa o urmeze se informeaza in legatura cu ceea ce va studia si motivele pe care le are pentru a urma o anumita facultate. Cu certitudine, mobilul dezvoltării intelectuale umane a fost iniţial motivaţia, mai întâi, a supravieţuirii. Aceasta l-a împins la activităţi cât mai complexe, care au implicat un schimb energetic substanţial şi informaţional dintre organism şi mediu, a generat schimbări fiziologice, psihologice şi sociale. Se poate afirma, la modul cel mai general, că motivaţia reprezintă forţa motrică a dezvoltării umane şi a progresului social. Pe măsură ce creşte intensitatea motivaţiei, creşte şi nivelul performanţei.
Asemenea motive sunt:
- curiozitatea şi dorinţa de a înţelege faptele şi fenomenele din jur;
- satisfacţia produsă de activităţile constructive, pe care le oferă şcoala, facultatea;
- urmărirea cunoştinţelor care satisfac interesele şi care dezvoltă perceperile;
- însuşirea sistematică a unor cunoştinţe şi deprinderi care urmăresc scopuri îndepărtate (de pildă elemente de electronică, automatică utile lor în anii viitori);
- sentimentul plăcut al progresului, al creşterii degajată din îmbunătăţirea continuă a performanţelor şcolare;
- dorinţa de a ocupa un loc de frunte în competiţie;
- dorinţa de cooperare, de afirmare prin acţiuni de grup.
Studierea factorilor motivaţionali de către unii cercetători (Nutin T. Bogdan) a dus la clasificarea trebuinţelor în:
- trebuinţe biologice (nevoia de hrană, apă, odihnă, de orientare, de apărare şi afecţiune, etc.);
- trebuinţe învăţate (nevoia de manipulare a obiectelor, de de percepţie şi de explorare a mediului înconjurător, de protecţie în faţa pericolelor, trebuinţa de bani,etc.);
motive sociale rezultate din interacţiunea individului cu mediul socio – cultural (de comunicare, de formare a personalităţii, de autodepăşire, etc.).
IV. Studiul propriu-zis
1. Metodologia cercetării
Va fi folosită metoda anchetei pe bază de chestionar.
Chestionarul pe care noi l-am propus este unul de opinie, referindu-se la date pe care nu le-am fi putut observa în mod direct. Pe de altă parte, se ştie că nu întotdeauna între opiniile declarate şi comportamentul efectiv există convergeţă.
Cu ajutorul acestui chestionar am aflat perceptia subiectilor, studentilor asupra facultatii de Management – Administratie Publica.
Philip Kotler consideră că, pentru culegerea datelor necesare cercetării de marketing, “se pot utiliza două categorii de instrumente şi anume chestionarul şi aparatura specializată.”
Având în vedere şi opiniile altor specialişti de marketing, instrumentele considerate a fi cel mai des utilizate în cadrul cercetării de marketing sunt: interviul şi chestionarul.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Perceptia Studentilor de la Management-Administratie Publica asupra Propriei Facultati.doc