Extras din proiect
După ce au fost mult timp ignorate şi considerate neproductive, rolul serviciilor a început să fie tot mai mult recunoscut, ele substituindu-se, din ce în ce mai mult, industiei, în rolul de motor al creşterii economice.
Este cunoscut faptul că învăţământul reprezintă unul din principalele aspecte care contribuie la dezvoltarea durabilă a unei economii şi a societăţii în ansamblul său, prin creşterea nivelului de cultură şi civilizaţie. De aceea, în multe ţări, dezvoltarea şi modernizarea învăţământului reprezintă o prioritate naţională.
Scopul sistemului educaţional ar trebui să fie acela de a crea tineri capabili şi bine dezvoltaţi emoţional, optimişti şi bine motivaţi.
În esenţa sa, politica de educaţie trebuie să admită că cea mai bună cale de a permite oamenilor să îşi valorifice potenţialul este să îi preţuiască mai mult pentru cine sunt decât după performanţe raportate la ţinte fixe. Un sistem educaţional ce promovează prosperitatea va conduce la o productivitate crescută, o societate mai antreprenorială şi cetăţeni mai activi.
Importanţa educaţiei în dezvoltarea unei atitudini active a cetăţenilor, într-o societate a cunoaşterii şi inovaţiei, atrage o atenţie sporită asupra problemelor legate de coeziunea socială şi implică o mare preocupare privind calitatea educaţiei. Rolul educaţiei în cadrul procesului de dezvoltare socială şi economică înseamnă, de fapt, că ea trebuie tratată în termeni economici, ca o investiţie. Din această perspectivă, învăţământul are impact asupra tuturor sectoarelor, completând în acelaşi timp, dezvoltarea individuală şi diminuarea culturală a individului.
Funcţia tradiţională a sistemelor educaţionale este şi de asigurare a unor cunoştinţe elementare pentru toţi membrii societăţii, ca bază a educaţiei permanente, trebuind să aibă un rol esenţial în procesul de incluziune socială.
Dezvoltarea învăţământului pentru îndeplinirea atât a rolului novator, cât şi a celui tradiţional, nu trebuie să umbrească necesitatea menţinerii şi consolidării calităţii educaţiei, ca o garanţie a coeziunii sociale, răspunzând astfel pozitiv procesului de democratizare.
În analiza perspectivelor învăţământului, am ales regiunea Vest caracterizată printr-o serie de coordonate economice precum insemnate resurse de subsol, climat favorabil, legături de transport facile cu centrul Europei şi o populaţie laborioasă.
PIB pe locuitor în regiunea de Vest a crescut în mod constant, atingând, în 2004, valoarea de 3363,7 euro, situându-se pe locul doi în România, după regiunea Bucureşti-Ilfov. Contribuţia cea mai semnificativă la formarea PIB o are sectorul serviciilor (43,8%), fiind urmat de industrie (29,5%). Productivitatea muncii în 2004 a fost de 6979,4 euro, regiunea situându-se astfel la un nivel mediu faţă de cel naţional.
Domeniile în care regiunea Vest prezintă un potenţial de dezvoltare ridicat sunt cercetarea-dezvoltarea-inovarea, regiunea Vest având o tradiţie universitară de peste 80 de ani, serviciile şi turismul, acestea din urmă dobândind o importanţă din ce în ce mai mare la nivelul regiunii.
1.Analiza evoluţiei serviciilor de învăţământ în perioada 2000-2004
În vederea analizării serviciilor de învăţământ în regiunea Vest am luat în vedere următorii indicatorii: produsul intern brut exprimat în unităţi valorice şi personalul didactic exprimat în unităţi fizice.
Produsul intern brut - este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unui stat în decurs de un an.
Personalul didactic - reprezintă persoanele fizice care sunt angajate în sistemul de învăţământ şi predau în cadrul procesului educaţional şi de instruire.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Perspectivele Serviciilor de Invatamant.doc