Problematica Tratarii Diferentiate in Invatamantul Simultan

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Problematica Tratarii Diferentiate in Invatamantul Simultan.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 89 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Vîrtop Sorin

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domenii: Pedagogie, Educatie Fizica

Cuprins

INTRODUCERE
Motivare generală
Motivare personală
CAPITOLUL I. - IMPORTANŢA TRATĂRII DIFERENŢIATE
1.1 Definirea termenilor ,,diferenţiat” şi ,,simultan”
1.2 Importanţa şi necesitatea cunoaşterii elevilor
CAPITOLUL II. – TRATAREA DIFERENŢIATĂ ÎN CONTEXTUL
EDUCAŢIONAL ACTUAL
2.1 Tratarea diferenţiată în literatura psihopedagogică
a) funcţiile instruirii diferenţiate
b) principiile diferenţierii
c) trăsătura caracteristică a acţiunii de diferenţiere
2.2 Modalităţi de organizare în diferite sisteme de învăţământ
a) structura învăţământului în alte ţări
b)structura învăţământului în ţara noastră
2.3 Abordarea tratării diferenţiate prin teoriile educaţiei
CAPITOLUL III. – TRATAREA DIFERENŢIATĂ – MODALITATE DE
EFICIENTIZARE A ACTIVITĂŢII INSTRUCTIV-EDUCATIVE
3.1 Ipoteza de lucru şi obiectivele cercetării
3.2 Consideraţii privind tratarea diferenţiată a elevilor
a) condiţii şi cerinţe pentru organizarea învăţământului simultan şi diferenţiat
b) rolul învăţătorului în programul diferenţiat
3.3 Modalităţi de tratare diferenţiată a elevilor
a) tipuri de fişe
b) proiecte didactice
CAPITOLUL IV. – CONCLUZII
4.1 Avantaje
4.2 Dezavantaje
4.3 Propuneri
ÎNCHEIEREA
BIBLIOGRAFIE
ANEXE - Fişe psihopedagogice

Extras din document

INTRODUCERE

Şcoala nu este doar un instrument de transmitere a cunoştinţelor,ci o instituţie socială în care elevul îşi formează abilităţi de cunoaştere şi sociale.Ea trebuie privită ca un spaţiu public,ca o instituţie socială cu funcţii multiple;ca un loc hotărâtor al dezvoltării personale şi sociale a persoanei umane;ca locul în care se desfăşoară învăţarea;ca un spaţiu social;ca un spaţiu profesional;ca o instituţie legată de familie,de comunitatea locală, de societatea ca întreg.

Şcolarul trebuie cunoscut şi educat,stimulat în devenirea sa umană,sprijinit prin educaţie să-şi dezvolte potenţialul bio-psihic şi să-şi formeze atitudini care să-i servească integrării şcolare şi apoi profesionale şi sociale.Educaţia din şcoală contribuie,alături de familie,la sedimentarea primei trepte a edificiului personalităţii.O preocupare majoră este accentuarea individualizării procesului instructiv-educativ pentru recuperarea unor întârzieri,corectarea unor eventuale greşeli ale educaţiei în familie şi mai ales pentru dezvoltarea la nivel maximal a potenţialului elevilor.

Adaptarea procesului de instruire şi educare,cu numeroasele lui modalităţi sugerate în teoria pedagogică şi încercate în practica şcolară se impune din mai multe considerente:psihopedagogige(referitoare la particularităţile psihofizice ale elevilor),didactice şi de organizare şcolară sau chiar de ordin social.

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Motivare generală

Ciclul primar reprezintă o etapa decisivă pentru formarea tânărului şi perfecţionarea specialistului de mâine.

Una din preocupările fundamentale ale pedagogiei a fost şi este tratarea diferenţiată a elevilor,problemă care necesită şi studii psihologice (cunoaşterea capacităţilor şi aptitudinilor psihice ale elevilor),biologice (raportarea la particularităţile dezvoltării fizice individuale şi ereditare)şi sociologice (particularităţile mediului socio-cultural din care provin educaţii,relaţiile interumane).

Diferenţierea în învăţare are ca scop eliminarea unor lacune în cunoştintele şi deprinderile elevilor şi atingerea performanţelor minimale acceptate,dar şiîimbogăţirea şi aprofundarea cunoştintelor elevilor capabili de performanţe superioare.

Tratarea diferenţiată a elevilor în cadrul lecţiilor de la şcoală ajută cadrele didactice să găsească metode şi procedee optime de intervenţie,prevenire şi stimulare a elevilor şi ar contribui la o mai bună adaptare a conţinutului învăţământului şi a programei la necesităţile celor ce sunt implicaţi în procesul instructiv-educativ.

Motivare personală

Calitatea mediului şi a ambianţei scolare,climatul instituţional rigid şi inconsecvent,fluctuaţiile în aplicarea curriculum-ului şcolar, supraîncărcarea sau superficialitatea calităţii instructiv-educative generată de o diversitate de cauze,unele de natură contradictorie,constituie nu numai una dintre categoriile de cauze care influeţtează calitatea educaţiei şi instruirii elevului şi care se răsfrâng la nivelul acestuia printr :o diversitate de atitudini şi manifestări cu caracter negativ.

Problematica unei tratări diferenţiate trebuie să aiba în vedere o categorie largă de acţiuni şi de factori şcolari şi extraşcolari repuşi împreună,care avuţi în vedere ca puncte de reper să conducă la o activitate instructiv-educativă eficientă.

Situaţia pe care o întâlnesc în activitatea instructiv-educativă de zi cu zi este una generatoare de elemente care pun în evidenţă necesitatea unei activităţi diferenţiate.

O primă categorie de factori o reprezintă mediul social-geografic şi cultural în care se află situată instituţia de învăţământ în care îmi desfăşor activitatea.

Instituţia de învăţământ,Şcoala cu clasele I-IV Bobu din comuna Scoarţa,judeţul Gorj,pune în faţa cadrelor didactice toate elementele necesare unei tratări diferenţiate.Astfel,în cadrul instituţiei funcţionează ciclul preşcolar (22 de elevi) şi ciclul primar (26 de elevi).

Instituţia de învăţământ în care îmi desfăşor activitatea oferă toate condiţiile necesare unei tratări diferenţiate şi dispune de următoarele cadre didactice:

-Subsemnatei,C1 care mă ocup de activitatea claselor I şi a III-a(în clasa I sunt înscrişi 4 elevi,iar în clasa a III-a 5 elevi ) ;

-C2 care se ocupă de activitatea claselor a II-a şi a IV-a (în clasa a II-a fiind 10 elevi,iar în clasa a IV-a fiind 7 elevi );

-C3 care se ocupă de activitatea ciclului preşcolar. După modul de grupare al claselor, aceasta este prima formă de tratare diferenţiată (reglementată prin lege ).

Astfel într-o singură sală de clasă îşi desfăşoară simultan activitatea două clase diferite :clasele I şi a III-a şi clasele a II-a şi a IV-a care aparţin ciclului primar.

Din punct de vedere curricular aceştia se situează în două cicluri curriculare diferite:clasele I şi a II-a aparţin ciclului curricular al achiziţiilor fundamentale,iar clasele a III-a şi a IV-a aparţin ciclului curricular de dezvoltare.

Pe de altă parte,la nivelul calitativ,putem distinge la nivelul clasei, elevi cu ritm diferit de învăţare(moderat,lent,foarte lent).Seria diferenţiată şi simultană sunt două categorii de activităţi de bază atât pentru cadrele didactice care-şi desfăşoară activitatea ,cât şi pentru elevi.

Dacă activitatea simultană are deja o tradiţie,în ceea ce priveşte tratarea diferenţiată aplicarea curentă a acestei perspective la nivelul activităţii de zi cu zi de la clasă este încă de dată recentă în învăţământul nostru.

Fisiere in arhiva (1):

  • Problematica Tratarii Diferentiate in Invatamantul Simultan.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT SPECIALIZAREA INSTITUTORI-ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR