Procese Cognitive ale Omului

Problema cailor si a mijloacelor de modelare a omului în vederea optimizarii potentialului sau creator tinde sa ocupe astazi un loc prioritar în ansamblul preocuparilor stiintei si practicii sociale.

Copilul si tânarul de astazi cheltuiesc o mare parte din durata vietii lor ca subiecti supusi actului instructiv – educativ. Educatia, instructia, învatarea trebuie sa fie utile, rodnice pentru personalitatea celui care învata, iar utilitatea si rodnicia nu pot fi masurate în acest caz decît dupa eficienta lor psihologica,dupa noile procedee, structuri si organizari câstigate, adica dupa totalitatea progreselor dezvoltarii realizate prin educatie si învatare. Problemele învatarii sunt în stânsa legatura si unitate cu problemele dezvoltarii.

Activismul personal, învatarea ca activitate proprie a copilului este cadrul concret în care se realizeaza dezvoltarea, formarea proceselor si a capacitatilor psihice.

Invatarea scolara se realizeaza prin interrelatia functiilor si proceselor psihice cu accent predominant pe procesele psihice cognitive. Va trebui sa se tina seama de caracteristicile intrisece ale materialului uman asupra caruia se actioneaza, dar trebuie avut în vedere faptul ca educatul este un sistem pe care îl cream noi însine, în mare masura, prin educatie. Dezvoltarea intelectuala, ca latura a dezvoltarii psihice generale, este ea însasi conditionata de un felul cum decurge si cum a decurs – activitatea de însusire a anumitor cunostinte si priceperi. Forta motrice a dezvoltarii psihice intrinseca, ea nefiind data de la început, în chip nativ, ci dobândita, învatata, prin mecanisme speciale de interiorizare a modelului extern al contradictiei si cauzalitatii obiective.

Limbajul, structurarea acestuia si relatiile componente – învatare, componentele mnezice, sunt factiri esentiali în achizitile realizate în scoala.

Ca functie psihica atentia, cu toate ca nu are continut informational propriu, faciliteaza performantele celorlalte procese psihice. Ea reprezinta în fapt orientarea activitatii intelectuale în raport cu scopurile implicite sau explicite ale învataturii.

Baza de cunostinte are un rol esential, atât în procesarea secundara a informatiei senzoriale, cât si în toate prelucrarile ce au loc la nivelul memoriei de lucru sau atentiei. Modul de organizare a cunostintelor în memorie faciliteaza reactualizarea lor. Comportamentul este ghidat de cunostintele si scopurile din câmpul atentiei sau de cunostintele si structura de scopuri active în memoria de luicru.

Arhitectura cognitiva a psihicului uman (totalitatea mecanismelor cognitiv impenetrabile, necesare si suficiente pentru realizarea unui comportament inteligent) permite sistemului cognitiv uman sa învete din mediul sau din propria experienta.

Învatarea depinde de modul de organizare a bazei de cunostinte prealabile.

Cunoasterea performantelor scolare si optimizarea acestora necesita stapânirea de instrumente specifice destinate cunoasterii psihologice a elevilor. Pentru o actiune eficienta se impune directionarea actului didactic în functie de cunoasterea psihologica a capacitatilor, intereselor, aptitudinilor elevilor. Actiunea educativa devine eficienta în conditiile în care procesul de formare se efectueaza urmarind caracteristicile generale de personalitate.

Potentialul fiecarui elev trebuie pus în valoare prin oferirea unor metode si tehnici care sa-i ofere posibilitatea de exprimare cu valoare individuala si sociala.