Proiect de lecție - tehnologia informației și comunicației

A. REPERE GENERALE

Disciplina: TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICATIEI

Clasa: a IX a

Subiectul lectiei: Identificarea componentelor hard şi soft ale unui calculator personal

Capitolul: Concepte de bază ale unui sistem de calcul, ale reţelelor de calculatoare precum şi implicaţiilor privind utilizarea lor

Obiective de referinţă:

(Obiectivele de referinţă, specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc în special progresul realizat în acumularea de cunoştinţe şi în formarea deprinderilor, de regulă pe perioada unui an de studiu)

Obiective de referinţă:

a) cunoaşterea până la un anumit nivel de detaliu, a structurii sistemelor de calcul;

b) cunoaşterea unei structuri clasice a unui sistem de calcul (Structura maşinilor x86);

c) cunoaşterea structurii şi arhitecturii sistemelor de calcul şi a noţiunilor elementare de hard, care să le permită să-şi facă o impresie precisă despre caracteristicile tehnice ale oricărui calculator;

d) să aplice cunoştinţele referitoare la componentele, modul de utilizare ale unui calculator şi la sistemul de operare;

Tipul lecţiei: mixt

Durata lecţiei: 50 min

Locul de desfăşurare: laboratorul de informatică sau în sala de clasă.

B. RESURSE DIDACTICE NECESARE:

RESURSE MATERIALE

- Un calculator (pentru a fi desfăcut în părţile componente şi prezentate elevilor – aceasta pentru o mai bună înţelegere (prin vizualizare) de către elevi a strucutrii sistemului de calcul, a legăturilor dintre elemantele sale componente);

- Caiet de notiţe;

- Proiect didactic;

- Manualul.

C. COMPETENŢE SPECIFICE

• Cunoaşterea la un nivel elementar a sistemelor de calcul ;

D. COMPETENŢE DERIVATE

• Cunoaşterea unor aplicaţii (utilizări) pentru (ale) calculatoarele personale;

• Identificarea unor componente ale sistemelor de calcul;

E. STRUCTURA LECŢIEI PE SECVENŢE DE INSTRUIRE:

Timp Activitate desfăşurată

de profesor Activitate desfăşurată de elevi

3 min MOMENT ORGANIZATORIC

• efectuarea prezenţei elevilor şi consemnarea absenţelor

• se captează atenţia prin anunţarea tilului lecţiei “Strucura unui sistem de calcul” şi se explică modul de desfăşurarea a activităţii • raportarea absenţilor

15 min REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR

Un calculator este un echipament capabil să proceseze informaţii. Viteza sa şi gradul de complexitate al calculelor efectuate depăşeşte posibilităţile creierului uman. Calculatoarele procesează datele prin intermediul unor seturi de instrucţiuni denumite programe (sau aplicaţii).

Calculatoarele personale (PC – Personal Computer) au fost lansate pe piaţă în 1977 de către firma Apple Computer. Ele erau dotate cu seturi de programe elaborate de specialiştii firmei constructoare. Patru ani mai târziu, în 1981, firma de calculatoare IBM lansează propria versiune de calculator personal (IBM – PC).

Ambele versiuni de sisteme de calcul dispuneau, însă, de o dotare precară: memorie de lucru redusă, lipsa hard-discului, număr redus de aplicaţii.

Programul cel mai important fără de care orice calculator devine inutilizabil şi care trebuie rulat în mod necesar se numeşte sistem de operare. Acesta reprezintă limbajul comun vorbit de om şi de calculator.

Pornind de la premiza că cifra de vânzare a PC-urilor nu va atinge niciodată valori record, firma IBM nu s-a ostenit să proiecteze un sistem de operare pentru acestea şi a cedat această sarcină unei companii anonime pe atunci, Microsoft. Acesta a fost momentul de start al unei afaceri care s-a extins fulgerător în anii ce au urmat, transformând întemeietorul acestei firme, Bill Gates, într-unul din cei mai bogaţi oameni de pe mapamond.

La ora actuală cele mai utilizate modele de PC-uri sunt: Apple Macintosh şi compatibile IBM. Acestea au la bază o arhitectură fizică diferită, dispun de sisteme de operare şi pachete de aplicaţii diferite. Prezentul capitol se referă doar la calculatoarele compatibile IBM – PC.

Legat de noţiunea de calculator se pot dezvolta 2 direcţii de analiză diferite:

- Descrierea componentelor fizice (hardware);

- Descrierea programelor ce rulează (software).

Indiferent de tipul său, un calculator este compus din următoarele module principale:

- Unitatea centrală de prelucrare (CPU = Central Processing Unit) – reprezintă “creierul” calculatorului; este componenta ce supervizează operaţiile efectuate de către toate celelalte module.

- Memoria de lucru RAM (Random Access Memory) – este o memorie de tip volatil deoarece datele sunt stocate numai până ce informaţii noi sunt supraînscrise peste cele vechi sau până la repornirea sistemului.

- Memoria permanentă – permite stocare pe timp nelimitat a datelor.

- Echipamentele periferice:

- De intrare – permit utilizatorului să introducă în calculator informaţii ce urmează a fi procesate.

- De ieşire (monitor, imprimantă, plotter, etc.) – permit vizualizarea informaţiei procesate.

• răspund la intrebari