Recenzie - Etapele Educatiei

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Recenzie - Etapele Educatiei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Pedagogie

Extras din document

“Etapele educatiei” a aparut la Paris, in 1952. Autorul, Maurice Debesse, a conceput aceasta carte bazandu-de pe faptul ca educatia trebuie facuta tinandu-se cont de varsta celui educat.

Cartea este structurata in sase capitole, intitulate succesiv astfel: “Educatia genetica”, “Varsta cresei”, “Varsta micului faun”, “Varsta scolara”, “Varsta nelinistilor pubertare”, “Varsta entuziasmului juvenil”. Ultimile 5 capitole au fost denuite astfel dupa cele cinci etape ale educatiei delimitate de autor.

In primul capitol Debesse defineste conceptul de educatie genetica. Dupa modelul lui Bourjade, el incearca o alta structurare a primilor 20 de ani ai elevului, impartind aceasta perioada in 5 varste succesive: Varsta cresei, Varsta “micului faun”, Varsta scolara, Varsta nelinistilor pubertare, Varsta entuziasmului juvenil. Deoarece in cursul primilor trei ani mediul familial are rolul capital in educatie, Debesse numeste aceasta etapa “varsta cresei”. Aceasta etapa dureaza pana in momentul in care copilul incepe sa stapaneasca primele mecanisme ale limbajului. Activitatea senzorio-motorie se manifesta prin explorarea corpului, a spatiului imediat, apoi a spatiului locomotor arunci cand stie sa mearga.

De la 3 la 7 ani, copilul amesteca realul cu creatiile fanteziei sale. In aceasta etapa, numita de autor varsta “micului faun”, dominanta functionala este jocul, expresie a gandirii sale sincretice. Din punct de vedere moral, este etapa “bunelor deprinderi” pe care mediul se straduieste sa i le dea pentru a- i disciplina impulsurile sale anarhice.

Ce-a de-a treia etapa – 6-13 ani – este perioada scolara prin excelenta. Memoria tinde sa joace rolul de dominanta. Cumostintele scolarului se organizeaza intr-un anumit numar de notiuni fundamentale si aceasta trecere de la gandirea de copil la stadiul notional o apropie in mod sensibil de ganderea logica.

Pubertatea facea ca eu-l sa treaca pe primul plan al preocuparilor educative. Munca de explorare continua ca si in cea de-a doua etapa, dar acum este vorba mai ales de descoperirea propriului eu. Deversitatea carecterelor se accentueaza. Sentimentul devine dominanta functionala sub un dublu impuls: emotivitatea si imaginatia. Regulilor morale exterioare si celor sociale li se substituie modelele de viata, personaje pe care adolesccentul le imita si din care se inspira personalitatea sa instabila. Educatia in aceasta perioada intampina dificultati dintre cele mai mari.

Pentru cea de-a 5-a si ultima etapa este imposibil sa nu se faca o deosebire intre educatia baietilor si cea a fetelor. Este etapa exaltarii juvenile pe care educatia culturala trebuie s-o lumineze, s-o umanizeze.

Autorul constata un conflict intre adeptii educatiei prin joc si cei ai educatiei prin constrangere. Dupa parerea sa, alegerea trebuie facuta in functie de etapa. Pentru educarea unui prsti este neaparat necesar sa se foloseasca drept punct de sprijin activitatea de joc si creativa, atragatoare si totodata singura posibila in acel moment. Dar atunci cand copilul creste, munca ce implica un efort mai putin placut devine posibila si dorita. Ceea ce trebuie evitat este atat dragostea pentru propria persoana, cat si efortul de dragul efortului. In lucru este cert: de la un capat la altul, educatia trebuie strabatuta de voie buna, si trebuie sa pastreza ceva din atmosfera jocului fara sa se identifice cu el. Debesse mai identifica alte doua conflicte: intre educatia sociala si cea individuala, pe de o parte, si intre instructie si educatie pe de alta parte.

Pe parcursul acestor cinci etape, rolul educatorului variaza dupa etapa considerata. La varsta cresei, educatoarea il tine in brate pe copilul care nu poate inca sa mearga singur. La varsta scolara, atunci cand insusirea cunostintelor se afla pe primul loc, in bun educator ghideaza mana elevului sau la inceputurile uceniciei sale in domeniul scrisului si al cititului. Raporturile dintre pedagog si elev se schimba in momentul pubertatii. In cursul ultimei etape, apropierea maturitatii, trebuie sa stim sa dam cale libera adolescentului.

Urmatoarele cinci

Fisiere in arhiva (1):

  • Recenzie - Etapele Educatiei.Doc