Relatiile Profesor-Student in Cadrul Curriculum-ului Universitar

Imagine preview
(5/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Relatiile Profesor-Student in Cadrul Curriculum-ului Universitar.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 78 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Stefania Bumbuc

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Pedagogie

Cuprins

INTRODUCERE 5
CAPITOLUL I 7
RELAŢIA PROFESOR-STUDENT CA ELEMENT STRUCTURAL AL ACTIVITĂŢII DIDACTICE 7
1.1. Interdependenţa dintre relaţia profesor-student şi celelalte componente ale actului didactic 7
1.2. Tipologia relaţiei profesor-student 10
1.3 Modalităţi de manifestare a stilurilor didactice ale profesorilor 24
1.4. Grupa de studenţi ca sistem, grup social şi colectiv 34
1.4.1. Grupa de studenţi - sistem dinamic cu autoreglare 34
1.4.2. Grupa de studenţi - grup social 37
1.4.3. Grupa de studenţi - colectiv 39
1.4.4. Relaţii interpersonale în grupa de studenţi 41
CAPITOLUL II 46
ELEMENTE SPECIFICE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MILITAR ACADEMIC 46
2.1 Aspecte semnificative ale învăţării la adulţi 46
2.2 Caracteristici generale ale grupului militar academic 49
2.2.1 Adaptarea studenţilor la grupul militar 49
2.2.2 Grupul militar ca microgrup social, cu structuri şi funcţii specifice 53
2.3. Mentoratul – element de particularizare a relaţiei profesor-student în mediul militar academic 57
CAPITOLUL III 62
INVESTIGAREA ASPECTELOR RELAŢIEI PROFESOR –STUDENT ÎN ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE 62
3.1. Obiectivele şi ipoteza cercetării 62
3.2. Metode de colectare a datelor 63
3.2.1. Chestionarul 64
3.2.2. Interviul 64
3.3. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor 65
CONCLUZII 74
BIBLIOGRAFIE 76
ANEXE 78

Extras din document

INTRODUCERE

Locurile şi rolurile statornicite prin tradiţie împart comunitatea şcolară în două tabere: cadrele didactice şi elevii/studenţii. Aceste tabere nu sunt neapărat opuse, dar oricum distincte, ca şi când ar face parte din lumi diferite, cu preocupări, acţiuni şi scopuri diferite. Distincţia se estompează uneori, alteori devine mai accentuată, depinzând de vocaţia pedagogică a cadrului didactic, de caracteristicile colectivului şcolar şi chiar de schimbările petrecute în societatea contemporană, care au ecou în organizarea şi desfăşurarea procesului educativ.

Nu putem să nu observăm blocajele care apar uneori în relaţia profesori-cursanţi, fie ei militari sau civili, determinate de un complex de factori interdependenţi: lipsa de vocaţie pedagogică a cadrelor didactice, deteriorarea statutului social al dascălului, degradarea materială şi morală a mediului familial, desconsiderarea de către cursanţi a rolului şcolii în împlinirea aspiraţiilor lor de viaţă, prezenţa în rândurile cursanţilor a unor preocupări şi atitudini cu care profesorii nu sunt la curent, pe care nu le înţeleg sau pe care le consideră nepotrivite.

Pentru a folosi eficient toate ocaziile (formale, nonformale sau informale) de a oferi sau de a primi educaţie, pentru a adopta comportamente dezirabile ca educator sau ca educat, devine esenţială sintagma clasică a pedagogiei: “centrarea pe cursant”. Relaţia ideală profesor-cursant presupune cunoaştere reciprocă, deschidere spre comunicare, disponibilitatea de a împărtăşi, dar şi de a asculta, asumarea de noi roluri de către cadrul didactic, în completarea rolului clasic de transmiţător de informaţie.

Atât cadrele didactice (instructorii), cât şi cursanţii de diferite vârste (civili sau militari) care participă la un demers didactic, au o serie de aşteptări în ceea ce priveşte interrelaţia dintre ei, aşteptări care condiţionează calitatea şi eficienţa activităţii educative. Cursanţii doresc ca educatorii să nu se rezume numai la rolul lor profesional formal, să nu fie preocupaţi exclusiv de activitatea de predare sau de evaluare, ci să relaţioneze ca oameni, să se cunoască reciproc, să poată comunica autentic, să se respecte şi să colaboreze permanent.

Lucrarea este structurată în 3 capitole, fiecare având mai multe subcapitole în care este tratat în mod succint subiectul vizat în titlul capitolului.

În prima parte, constituită din capitolele 1 şi 2 am realizat o abordare teoretică a relaţiei profesor-student, din punct de vedere al învăţământului universitar militar şi civil deopotrivă.

Delimitările conceptuale din prima parte a lucrării ne-au oferit posibilitatea realizării cadrului teoretico-metodologic al demersului investigativ.

În partea a doua, respectiv capitolul 3, aplicând instrumente de cercetare psihopedagogică (chestionar şi interviu), am urmărit să aflăm care este opinia studenţilor din cadrul AFT asupra acestei probleme.

În partea finală a acestei lucrări am prezentat o serie de concluzii rezultate în urma studiului întreprins şi o serie de propuneri referitoare la calitatea relaţiilor dintre profesori şi studenţi în cadrul AFT.

Sper că lucrarea de faţă vă reprezenta o importantă sursă informaţională pentru toţi cei interesaţi de acest subiect. Totodată, îmi exprim convingerea că prezenta lucrare vă va capta atenţia prin importanţa subiectelor abordate.

CAPITOLUL I

RELAŢIA PROFESOR-STUDENT CA ELEMENT STRUCTURAL AL ACTIVITĂŢII DIDACTICE

1.1. Interdependenţa dintre relaţia profesor-student şi celelalte componente ale actului didactic

Multe modele didactice au încercat să redacteze o hartă a factorilor care au impact asupra situaţiilor instrucţionale, de predare - învăţare (de exemplu, îi putem menţiona pe Wolfgang Schulz (1969), Gunilla Svingby (1978), Andrew Pollard (1985). Prezentăm aici un model care include elemente normative şi ideologice în calitate de factori importanţi care influenţează practica din şcoală/clasă. Modelul este o fundamentare importantă pentru procesul de formare a cadrelor didactice.

Fisiere in arhiva (1):

  • Relatiile Profesor-Student in Cadrul Curriculum-ului Universitar.doc