Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Pedagogie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 20983
Mărime: 4.46MB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Vulpe Adrian

Cuprins

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I - ABORDĂRI CONCEPTUALE CU PRIVIRE LA EDUCAȚIA MORALĂ

1.1. Definirea conceptului de educație morală 6

1.2. Obiectivele educației morale 9

1.3. Strategiile educației morale 16

1.4. Evaluarea educației morale 23

CAPITOLUL II – ROLUL EDUCAȚIEI MORALE ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARULUI

2.1. Personalitatea preșcolarului – caracteristici psiho-sociale 25

2.2. Dezvoltarea morală a preșcolarului - caracterizare. 29

2.3. Rolul educației morale în formarea personalității preșcolarului 31

CAPITOLUL III - FORME DE ACTIVITĂȚI INTEGRATE ȘI INFLUENȚELE ÎN REALIZAREA EDUCAȚIEI MORALE

3.1. Jocul - element central al dezvoltării educației morale a preșcolarului.38

3.2. Exemple de activități integrate (metode activ-participative, colaborative, etc.).42

CAPITOLUL IV - EXPERIMENT PEDAGOGIC AL DEZVOLTĂRII PRINCIPIILOR DE EDUCAȚIE MORALĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ .51

ANEXE. 54

CONCLUZII 58

BIBLIOGRAFIE 60

Extras din document

INTRODUCERE

Rolul educaţiei este acela de a mijloci deschiderea spre lumea valorilor,

de a forma atitudini de receptare şi preţuirea lor. Conservarea şi transmiterea valorilor.

culturii prin sistemul de învăţământ se realizează constant, funcţia culturală tiind una din

functiile esenţiale ale educaţiei.

Deoarece valorile morale exprimă esenţa, specificul existenţei umane şi trimit la planul

convieţuirii, găsim importantă analiza şi interpretarea lor. Funcţia axiologică presupune

separarea valorilor de pseudovalori şi nonvalori. Fenomenul moral nu poate fi plasat pe o

linie de mijloc, acesta defineşte anumite accente, derivate din capacitatea noastră de a ne mobiliza şi a depăşi anumite dificultăţi.

În educație, respectând demnitatea omului, educatorul va reuși să dezvolte sentimentul onoarei, să cultive caracterul și să realizeze o autentică educație morală.

Deosebit de importantă este responsabilitatea morală, strâns legată de conştiinţa morală

a omului. Fiecare om este responsabil de faptele săvârşite şi în măsură să dea socoteală

pentru urmările acestora, iar responsabilitatea morală este doar un tip de responsabilitate.

care se întrepătrunde cu celelalte dimensiuni ale responsabilității (juridică, profesională,

familială, religioasă etc.). Cuvântul grecesc pentru responsabilitate este deon, astfel încât,

acest aspect ne trimite la domeniul deontologiei profesionale. Elaborarea unui cod de

conduită etică la nivelul şcolilor (care să aibă în centru valorile democrației) statuează

principiile şi cerinţele de bază prin care se încearcă promovarea şi recunoaşterea unor

comportamente dezirabile şi rezolvarea unor conflicte de interese în mediul intem şi în

relaţiile cu alte organizații şcolare sau nonşcolare.

Analizând evoluţia ideii de responsabilitate umană, Gh. Bunescu afirmă că "din perspectivă pragmatică, responsabilitatea morală nu se reduce la intenţii, nu se confundă cu gândirea ei, ci presupune acţiunea În direcţia a ceea ce trebuie să contribuie la binele uman prin

conformare la principiile morale sănătoase (Gh. Bunescu, 1998, 45).

Se afirmă că analiza impactului valorilor asupra elevilor trebuie făcută diferenţiat, având În vedere că la nivelul clasei se vehiculează atât valori instrumentale, cât şi valori expresive

(V. Iosifescu, 2004, 88).

Valorile tradiţionale trebuie îmbinate cu cele actuale, care favorizează autonomia,

responsabilitatea, spiritul critic, iniţiativa. Scara de valori decurge, de fapt, din conştiinţa

morală, iar educaţia pentru valori contribuie la dezvoltarea conştiinţei morale. Secolul acesta

ar putea fi un secol axiocentric, în cadrul căruia educaţia umanistă să reprezinte nucleul

educației.

Orientarea etică începe cu identificarea valorilor autentice. Din acest punct de vedere,

pedagogia românească actuală tinde să realizeze o „paradigmă a sintezei” şi să dezvolte

o hermeneutică a „esenţei axiologice”. La nivelul instituţiei şcolare, odată definită constelaţia

favorabilă conduitei etice, se definesc scopurile şi obiectivele, se identifică domeniile şi

conţinuturile specifice şi se construieşte strategia cea mai potrivită în demersul educativ.

Asumându-şi o poziţie etică, individul uman se consideră pe el însuşi membru al societății şi

caută scopuri dincolo de interesele personale şi semnificaţiile înguste.

Pledând şi noi pentru o educaţie prin şi pentru valori, putem afirma că:

- din perspectiva cunoaşterii empirice, valoarea este un lucru util, necesar, de preţ sau o calitate a unui obiect, lucru; este o calitate ce corespunde aşteptărilor şi răspunde

necesităţilor, trebuinţelor, aşteptărilor oamenilor;

- din perspectiva cunoaşterii ştiinţifice, valoarea are un caracter obiectiv-subiectiv, ea

aflându-se nu doar în afara omului, ci şi în interiorul său;

- din perspectiva cunoaşterii artistice, valoarea este specifică fiinţei umane, ea

identificându-se chiar cu subiectul cunoscător (de altfel, omul nu este, ci devine o fiinţă

culturală).

Este de dorit ca implicarea în diferite experienţe educaţionale să se realizeze în raport cu

valorile morale, ştiinţifice, artistice etc. Numai în măsura în care şcoala situează valorile

autentice în centrul procesului instructiv-educativ se poate afirma că orientările axiologice ale personalităţii conduc spre valorificarea potenţialului şi scot la lumină ceea ce este specific uman.

CAPITOLUL I

ABORDĂRI CONCEPTUALE CU PRIVIRE LA EDUCAȚIA MORALĂ

1.1. Definirea conceptului de educație morală

Între temele care suscită în mod deosebit intereselor cadrelor didactice se înscrie, incontestabil, și problematica educației morale.

Educația, darul cel mai frumos care poate fi făcut omului (Platon), a fost concepută din epoca greco-romană ca o activitate de formare și dezvoltare armonioasă a ființei umane. Conceptul de kalokagathia (îmbinarea în actul educațional a frumosului cu binele), lansat în vechea Eladă, este o ilustrare a viziunii la care facem referire.

„O dezvoltare armonioasă a omului reclamă o activitate de modelare a lui în planuri multiple, aflate într-o strânsă conexiune: fizic, intelectual, moral, estetic și practic. Menționarea acestor aspecte, cu toată relativitatea pe care o comportă, indică totuși direcțiile din care poate fi privită ființa umană, entitate deosebit de complexă, multidimensională, aflată într-un necontenit proces de devenire” (J. Piaget, 1980, 15).

Dacă pedagogii sunt, în general, de acord că în cadrul acțiunii de formare a personalității, educația intelectuală ocupă locul cel mai important, trebuie să fim de acord și că nu este posibilă formarea personalității fără a ține seama de aspectul care, în mod necesar, ar trebui să domine întreaga noastră viață sufletească: aspectul moral.

Educația morală vizează, în special, formarea voinței: pe de o parte întărirea voinței, iar de altă parte dirijarea voinței spre scopuri morale. Această acțiune educativă presupune, deci, formarea unei voințe energice și consecvente și îndrumarea morală a voinței către scopuri morale, căci exercitarea, dezvoltarea voinței nu înseamnă însă și îndrumarea ei morală.

„Dacă educația morală vizează în mod deosebit educația voinței, înțelegerea modului de organizare și desfășurare a acțiunii de educație morală presupune cu necesitate și clarificarea unor aspecte de psihologie a voinței” (I. Holban, 1989, 37).

În orice act de voință conștientă deosebim două componente esențiale: reprezentarea actului și executarea lui. Aceste două elemente, reprezentarea și executarea, sunt la fel de necesare. Dacă reprezentarea actului nu este destul de clară sau vine în opoziție cu alte stări sau procese prezente în conștiință când vrem să luăm o hotărâre, atunci nu vom ajunge la actul voluntar. Prof. I. Holban ne oferă un exemplu concludent în acest sens: „Un student trebuie să fie prezent la un curs, ideea actului este foarte clară, dar i se opune gândul că ar putea să facă o plimbare la șosea și acest gând, fiind legat și de trăiri afective mai plăcute decât aceea de a merge la curs, el se va duce la șosea. Deci, dacă ideea actului îi era clară, dar în opoziție cu alte trăiri afective, nu s-a putut ajunge la exercitarea actului voluntar” ( I. Holban, 1989, 38).

Bibliografie

1. Antonescu, G.G.: Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale Pedagogiei moderne, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1972.

2. Antonescu, G.G. : Pedagogie generală, ediţia a III-a, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1941.

3. Bauman, Zygmund: Etica postmodernă, Editura Amarcord, Timişoara, 2000.

4. Bontaș, Ioan: Pedagogie școlară, Editura BIC ALL, București, 2001.

5. Bunea, Ioan: Fenomenologia conştiinţei morale, Editura Limes, Cluj-Napoca, 1999.

6. Bunescu, Gheorghe: Școala și valorile morale. Teorii și practici ale dezvoltării psiho-socio-morale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998.

7. Bunescu, Vasile: Atitudinile şi valorile lor în educaţie, Revista de Pedagogie, nr. 2, 1972.

8. Bunescu, Vasile: Educaţia morală şi formarea personalităţii. Fundamente psihopedagogice, Revista de Pedagogie, nr. 6,7-8, 1991.

9. Călin, Marin: Datoria morală în procesul educaţiei. Studiu etico-pedagogic, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987.

10. Cătinean, Tudor: Elemente de etică, vol. I-II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, 1987.

11. Comănescu, Ioan: Autoeducaţia azi şi mâine, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1986.

12. Comănescu, Ioan: Reconsiderări în problematica educaţiei morale, Revista de Pedagogie, nr. 6,7-8, 1991.

13. Dewey, John: Democraţie şi educaţie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972.

14. Dewey, John: Trei scrieri despre educaţie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.

15. Drăgan, Ioan: Educaţia noastră cea de toate zilele, Editura Eurabit, Timişoara, 1992.

16. Durkheim, Emile: Educaţie şi sociologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.

17. Dumitrana, Magdalena, Ce pregătim: copilul pentru școală sau școala pentru copil, Editura Meridiane, București, 1998.

18. Föster, Fr.W.: Cartea vieţii, Editura Librăriei Socec & co. S.A., Bucureşti, 1930.

19. Gânju, Traian: Discurs despre morală, Editura Junimea, Iaşi, 1981.

20. Grayling, A.C.: Viitorul valorilor morale, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 2000.

21. Grenier, Hubert: Marile doctrine morale, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995.

22. Grigoraș, Ioan, Personalitatea morală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982.

23. Herbart, Johann Friedrich: Prelucrări pedagogice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.

24. Holban, I., Consolidarea aspectului moral al personalităţii, obiectiv cu solicitare în creştere, în „Revista de pedagogie”, nr. 12, 1989.

25. Huszár, Tibor: Morala şi societatea, Editura Politică, Bucureşti, 1967.

26. Ionescu, Miron ; Chiş, Vasile: Coord., Pedagogie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.

27. Iosifescu, V.: Duplicitate și educație morală, Editura Aramis, București, 2004.

28.Iovan, Marțian, Repere în pedagogie – prin universul educaţiei, Arad, 1997.

29. Marinescu, Aurelia : Codul bunelor maniere astăzi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997.

30. Neculau, Adrian (coord.), Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, laşi, 1996.

31. Nicola, Ioan: Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.

32. Piaget, Jean, Judecata morală la copil, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.

33. Pleşu, Andrei : Minima Moralia, Editura Humanitas, 1996.

34. Rafailă, Elena, Educarea creativității la vârsta preșcolară, Editura Aramis, București 2003.

35. Savu-Cristescu, Maria, Didactica educației morale. Demersuri metodologice pentru învățământul primar și preșcolar, Editura Universitară, București, 2014.

36. Stan, Liliana, Pedagogia preșcolarității și școlarității mici, Editura Polirom, Iași, 2015.

37. Şchiopu, Ursula: Morala în viaţa de fiecare zi, Revista de Pedagogie, nr. 6, 1990.

38.Theodorescu, Stela: Curs de psihologia copilului, Iaşi, Tip. Univ., 1979.

39. Vrabie, Dumitru: Caracterul şi dimensiunile psiho-sociale ale atitudinii, Revista de Pedagogie, nr. 3, 1975.

40. Williams, Bernard: Introducere în etică. Moralitatea, Editura Alternative, Bucureşti, 1993.

Preview document

Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 1
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 2
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 3
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 4
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 5
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 6
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 7
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 8
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 9
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 10
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 11
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 12
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 13
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 14
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 15
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 16
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 17
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 18
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 19
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 20
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 21
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 22
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 23
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 24
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 25
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 26
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 27
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 28
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 29
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 30
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 31
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 32
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 33
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 34
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 35
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 36
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 37
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 38
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 39
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 40
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 41
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 42
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 43
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 44
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 45
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 46
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 47
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 48
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 49
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 50
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 51
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 52
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 53
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 54
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 55
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 56
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 57
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 58
Rolul activităților integrate în realizarea educației morale la vârsta preșcolară - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • Rolul activitatilor integrate in realizarea educatiei morale la varsta prescolara.doc

Alții au mai descărcat și

Proiectarea curriculară a complexelor de dezvoltare fizică la grupa mică și mijlocie

1.1. Importanţa exerciţiilor fizice în formarea personalităţii preşcolarului Din cele mai vechi timpuri sănătatea, instruirea, educaţia au stat în...

Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic matematic în învățământul preșcolar

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Am ales această temă având în vedere ca, prin studiul efectuat pentru pregătirea ei şi colaborat cu experienţa la clasă,...

Stimularea capacităților creatoare în activitățile de abilitați practice și educație tehnologică în ciclul primar

ARGUMENT Creativitatea a devenit una dintre temele de bază ale psihologiei, în mare parte datorită societății contemporane care se caracterizează...

Rolul locul și metodologia jocului didactic matematic în activitățile din învățământul preșcolar

Argument MOTTO: Matematica va fi limba latină a viitorului, obligatorie pentru toți oamenii de știință. Tocmai pentru că matematica permite...

Metodologia Organizarii și Desfasurarii Jocului Didactic Matematic în Ciclul Primar

ARGUMENT În contextul noii societăţi, dreptul la educaţie a devenit realizabil pentru toţi copiii, iar nevoia de cultură - o condiţie a...

Educabilitatea - factorii devenirii ființei umane

1. CONCEPTUL DE EDUCABILITATE Caracteristica esentiala a fiintei umane si categorie pedagogica distincta, educabilitatea s-a bucurat de atentia...

Învățământul Primar

CAP. I. Introducere 1.1. Învăţământul primar în contextul actual „Formarea şi dezvoltarea profilului moral cu dimensiune axiologică a...

Comunicarea Didactică

Argument Întregul proces de organizare şi desfăşurare a activităţii de instruire a elevilor este reglementat de profesor prin comunicare. Urmărind...

Te-ar putea interesa și

Contribuții Metodice privind Valorificarea Conținuturilor Programei de Educație Fizică în Dezvoltarea Motricității Preșcolarului

Introducere Sănătatea, dezvoltarea fizică armonioasă constituie premise importante ale calităţilor, capacităţilor şi trăsăturilor de caracter ale...

Rolul activităților liber alese în socializarea copiilor din grădiniță

ARGUMENT Educaţia se realizează în instituţii formative, grădiniţe şi şcoli. De mici, copiii pornesc în viaţă cu un bagaj de cunoştinţe asimilate...

Rolul Jocului Didactic în Formarea Competențelor de Comunicare

În activitatea de zi a copilului jocul ocupă, în mod evident, locul perfect, jucându-se el îşi satisface nevoia de activitate, de a acţiona, cu...

Rolul Grupei Pregătitoare în Asigurarea Cerințelor de Integrare Optimă a Preșcolarului în Învățământul Primar Școlar

INTRODUCERE Grădiniţa, prin grupa pregătitoare a devenit veriga iniţială a învăţământului, cu sarcini instructiv-educative pentru pregătirea...

Atitudinea Cadrelor Didactice și a Părinților

INTRODUCERE Atitudinea societatii constituie nucleul în care termenul de handicap ia nastere. Privind din aceasta perspectiva, la acest nivel, se...

Grădinița particulară versus grădinița de stat

Introducere “ Copiii sunt creativi in mod natural si doar asteapta atmosfera propice pentru a-si manifesta creativitatea” I.G.Gowan In conceptul...

Colaborarea grădiniță - școală

Argument Copilul este un mic univers, iar creșterea și devenirea lui ca adult reprezintă un drum lung și sinuos, plin de urcușuri și coborișuri,...

Pedagogia Preșcolară și a Școlarității Mici

CAPITOLUL I OBIECTUL PEDAGOGIEI PRESCOLARE SI A SCOLARITATII MICI Obiectivele capitolului I: Pe parcursul acestui capitol, se va urmarii la...

Ai nevoie de altceva?