Rolul comunicării educaționale în formarea tactului pedagogic al cadrului didactic

ARGUMENT In ultimul timp, pe baza cercetatorilor si a experientei de zi cu zi, se pune tot mai mult accentul pe influienta deosebita pe care o are comportamentul, caliatatea relatiilor dintre oameni – in orice domeniu de activitate - asupra rezultatelor respectivei activitati. Acele relatii dintre facorii participanti care se bazeaza pe bunavointa, pe respect reciproc si intrajutorare etc. se vor reflecta pozitiv in intreaga stuctura psihica a acestora si astfel in insesi rezultatele muncii lor. De regula, toate aceste aspecte sunt incluse in notiunea de “tact”. Dimpotriva, o atitudine care genereaza conflicte, incordare, frustrari, malitiozitate, rea-vointa, ostilitate, intrigi, provacand stari astenice, teama sentimentul injustetii si altele de acest fel, care pune pe respectivul indivin in imposibilitatea de a se concentra deplin asupra muncii sale , sustragandu-l de la activitate, slabindu-i capacitatea si influientandu-i negativ sanatatea si psihicul, se poate defini ca un “comportamen lipsit de tact”. In vederea obtinerii unor reuzultate calitativ superioare , se inrepatrund numeroase cercetari pentru a se constata, in ansamblu , care sunt trasaturile, respectiv formele de comportament care influienteaza pozitiv sau negativ relatiile dintre oameni. In acelasi timp, au loc cercetari speciale, orientate spre investigarea influientei pozitive sau negative a diferitelor trasaturi umane, respectiv a modalitatilor de comportament, in cadrul unei grupari sociale(de exemplu, ale membrilor familiei, ale elevilor etc.), sau in cadrul anumitor colective de oameni ai muncii(ca, de pilda, studierea raporturilor de munca existente intre un maiestru si lucratorii subordonati lui).

Remarca generala amintita mai sus cu privire la influienta raporturilor sociale asupra calitatii activitatii umane se refera, in mare masura, si la relatia de interactiune intre profesor si elev. Este de dorit ca acesta sa imbrace o forma non-coflictuala. In practica scolara, pentru desemnarea acestei forme, in sensul influientei profesor - elev, se foloseste termenul de tact pedagogic, iar pentru opusul ei se utilizeaza termenul de comportament lipsit de tact pedagogic(pe scurt, deci: tact pedagogic si respectiv lipsa de tact pedagogic).

Cu notiunile de tact sau lipsa de tact pedagogic in relatia profesor – elev opereaza adesea in practica profesorii, chiar elevii, precum si, bineinteles, autorii de literatura pedagogica sau psiho - pedagogica interesati de aceasta problematica. In intelegerea continutului lor concret, aceste notiuni au insa o acceptie destul de larga, neunitara.

Tactul si lipsa de tact pedagogic, in relatia profesor - elev, sunt conditionate de mai multi factori. De aceea, o alta sarcina pe care ne-o asumam esre aceea de a contribui la cunoasterea acestor factori, folosind cu mai multa eficienta influienta lui pozitiva si moderand-o pe cea negativa.

Plecand de la considerentul ca in invatamant exista elevi si situatii care, de cele mai multe ori, cer profesorului un deosebit tact pedagogic, voi incerca – pe baza experientelor - sa elaboram o tipologie a acestora, schitand trasaturile caracteristice optime ale tactului pedagogic in functie de elevii si situatiile respective.