Cuprins
- 1. Rolul metodelor de predare-învăţare în însuşirea cunoştinţelor matematice la vârsta şcolară mică.1
- 1.1. Metodele didactic.1
- 1.2. Funcţiile metodelor didactice.1
- 1.3. Clasificarea metodelor didactice.2
- 2. Metodologia cercetării.3
- 2.1. Obiectivele cercetării.3
- 2.2. Ipoteza cercetării.3
- 2.3. Definirea variabilelor cercetării.3
- 2.4. Eşantionul de subiecţi.4
- 2.5. Metode utilizate în cercetare.5
- 3. Desfăşurarea cercetării.7
- 3.1. Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor.7
- 3.1.1. Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor iniţiale.7
- 3.1.2. Analiza, prelucrarea şi iterpretarea rezultatelor parţiale.10
- 3.1.3. Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor finale.12
- 3.2. Concluzii.15
- 3.3. Anexe.16
- 3.4. Bibliografie.25
Extras din proiect
1. Rolul metodelor de predare-învăţare în însuşirea cunoştinţelor matematice la vârsta şcolară mică
1.1. Metodele didactice
Metoda didactică se referă la drumul sau calea de urmat în activitatea comună a profesorului şi elevilor, în vederea realizării obiectivelor instruirii. Etimologie: methodos (gr) metha= spre, către odos= drum, cale. Sau mai nou, metoda desenează o cale pe care învăţătorul o urmează pentru a ajuta elevii să găsească ei înşişi o cale proprie de parcurs în vederea aflării (redescoperirii) unor noi adevăruri, consemnate în noi cunoştinţe, în forme comportamentale etc. Pe scurt, metoda este o cale eficientă de organizare şi dirijare a învăţării, un mod comun de a proceda al învăţătorului cu elevii săi.
1.2. Funcţiile metodelor didactice
Comunicativă, de transmitere a noi cunoştinţe/abilităţi/atitudini.
Cognitivă, de dobândire de noi cunoştinţe/abilităţi/atitudini.
Normativă, de organizare, dirijare şi corectare continuă a procesului de instruire.
Motivaţională, de a stârni şi menţine interesul elevului, curiozitatea, dorinţa de cunoaştere şi acţiune.
Operaţional-instrumentală, ca intermediar între elev şi unitatea de conţinut.
PROFESORUL este un reprezentant al ştiinţei care mediază, prin intermediul metodelor, accesul la cunoaştere formativ-educativă, de exersare şi dezvoltare a proceselor psihice şi motorii, simultan cu însuşirea cunoştinţelor, formarea deprinderilor, dezvoltarea aptitudinilor, opiniilor, convingerilor, sentimentelor şi calităţilor morale.
1.3. Clasificarea metodelor
O metodă se caracterizează prin dominarea unor procedee într-un anumit timp, şi se pot schimba, astfel încât metoda corespunzătoare să fie clasificată altfel:
a) din punct de vedere istoric:
- metode tradiţionale: expunerea, conversaţia, exercitiul etc.;
- metode moderne: algoritmizarea, problematizarea, brainstorming-ul, instruirea programată;
b) din punct de vedere al extinderii sferei de aplicabilitate:
- metode generale: expunerea, prelegerea, conversaţia, cursul magistral etc.;
-metode particulare: exerciţiul moral sau exemplul, în cazul educaţiei morale.
c) din puct de vedere a prezentării cunoştintelor:
- metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit;
- metode intuitive, bazate pe observarea directă, senzorială a obiectelor şi fenomenelor realităţii.
d) din punct de vedere al angajării elevilor la lecţie:
- metode expozitive, centrate pe memoria reproductivă şi pe ascultarea pasivă
- metode active, care suscită activitatea de explorare personală a realitătii.
e) după funcţia didactică principală:
-cu funcţia principală de predare şi comunicare;
-cu funcţia principală de fixare şi consolidare;
-cu funcţia principală de verificare şi apreciere a rezultatelor muncii.
f) din punct de vedere al însuşirii materiei:
-metode algoritmice, bazate pe secvenţe operaţionale, stabile, prestabilit construite;
-metode euristice, bazate pe descoperire proprie şi rezolvare de probleme.
g) din punct de vedere al structurării muncii:
-metode individuale, pentru fiecare elev individual;
-metode de predare-invăţare în grupuri: de nivel sau omogene şi pe grupe eterogene;
-metode frontale, cu întreaga clasă;
-metode combinate, prin alternări între variantele de mai sus.
h) după modul de percepţie - învăţare conştientă, prin descoperire:
-metode bazate pe învăţarea prin receptare: expunerea, demonstraţia cu caracter expozitiv;
-metode care apar în preponderent descoperirii dirijate: conversaţia euristică, studiul de caz;
-metode de descoperire propriu-zisă: exercitiul euristic, brainstorming-ul etc.
i) după schimbări produse la elevi:
-metode heterostructurante: transformarea se produce prin altul, ca în cazul expunerii, conversaţiei, studiului de caz, problematizării etc.;
-metode autostructurante: individul se transformă prin sine, prin descoperirea exerciţiului.
2. Metodologia cercetării
2.1. Obiectivele cercetării
În cadrul acestei cercetări mi-am propus următoarele:
Obiective teoretice:
- Evidenţierea eficacităţii metodelor tradiţionale folosite în cadrul procesului de predare-învăţare a matematicii la clasa I.
- Evidenţierea specificului utilizării metodelor tradiţionale respectiv metodelor moderne în predarea-învăţarea matematicii la vârsta şcolară mică. (6-8 ani)
Obiective practice:
- Identificarea eficienţei folosirii metodelor tradiţionale respctiv moderne în predarea-învăţarea conceptelor matematice la clasa I.
- Identificarea modalităţilor princ care se obţine creşterea performanţelor şcolare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- cercetare proiect!!.doc
- cuprins.docx
- prima pagina.docx