Scheme logice

INTRODUCERE

De la apariţia ei şi pînă astăzi informatica aparţinea în mare parte persoanelor cu înclinaţii spre științe exacte. Aceasta deoarece informatica, care la origine s-a dezvoltat din matematică, este sinonimă cu matricele, vectorii, grafurile, funcţiile şi ecuaţiile de diverse tipuri. Ca urmare a acestui fapt pînă acum tinerii care nu aveau înclinaţii spre științe reale au refuzat, în general, să se apropie de domeniul informaticii sau, dacă au făcut-o, sau limitat la a fi simpli utilizatori ai unor programe ei neavînd cunoştinţele necesare pentru a pătrunde mai adînc în acest domeniu.

Cei mai mulţi copii folosesc calculatorul pentru jocuri, muzică, filme sau socializare. Doar o parte dintre copii utilizează calculatorul în învățare şi chiar şi în acest caz, cei mai mulţi sunt doar consumatori ai produselor informatice. În zilele noastre este tot mai evidentă necesitatea transformării copiilor din consumatori de programe în creatori de programe.

Este însă de necontestat faptul că informatica are astăzi capacitatea de a aduce progrese uriaşe în domenii precum medicină, muzică, artă, drept şi altele care nu au tangenţă cu matematica, fizica sau tehnologii. Dezvoltările din ultimii ani au demonstrat ce beneficii mari poate produce un program utilizat în chirurgie sau cît de mult se extind limitele în materie de muzică sau artă prin folosirea calculatoarelor. Astfel, pare firească următoarea întrebare: în condițiile în care programarea pare să nu fie prea îndrăgită de copii, cum pot fi atrași copiii să învețe programare?

Actualitatea temei: Dezvoltarea gîndirii algoritmice trebuie luată în considerare ca obiectiv în instruire, atunci cînd învaţă programarea algoritmică. Practica instruirii elevilor şi studenţilor a demonstrat că învăţarea unui limbaj de programare este în general “mai uşoară” decît învăţarea elaborării algoritmilor. Acest lucru se poate justifica prin faptul că elaborarea unui algoritm este echivalentă cu implementarea raţionamentelor deduse din metode şi tehnici utilizate în rezolvarea unei probleme.

Scopul lucrării este cercetarea premiselor teoretice necesare pentru implementarea schemelor logice în cadru procesului de predare a informaticii în clasa a IX - a și elaborarea unui set de materiale didactice.

Pentru atingerea scopului au fost puse următoarele obiective:

1. Studierea literaturii la tema dată;

2. Analiza metodelor ce contribuie la dezvoltarea gîndirii logice;

3. Cercetarea aplicațiilor destinate realizării schemelor logice;

4. Prezentarea modalităților de utilizare a instrumentelor la lecțiile de informatică.

În primul capitol este destinat predării algoritmilor și crearea schemelor logice. Sunt analizate proiectarea algoritmilor la structura liniară, secvențială, repetitivă și alternativă prin intermediul schemelor bloc.

În al doilea capitol sunt descrise materialelor didactice și a instrumetelor grafice specializate destinate elaborării schemelor logice.

Teza de licență conține 27 pagini, 25 figuri și o listă din 12 surse bibliografice.

1. PREDAREA ALGORITMILOR

1.1. Metode de predarea informaticii

Profesorul care predă discipline informatice trebuie să îi ajute pe elevi să înțeleagă conceptele algoritmice și să ajunga la un nivel de cunoștințe și de gîndire cît mai înaltă. Îi ajuta să analizeze, să sintetizeze, să aplice noi cunoștințe și să rezolve probleme. Deci, profesorul, trebuie să conștientizeze provocarea de a fi în pas cu schimbarile din domeniile de activitate și să folosească cunoștințele și experiența acumulată pentru a-i pune pe elevi în acele situații de învățare care să le asigure formarea și dezvoltarea competențelor cerute pe piața muncii, dar și dobîndirea capacitații de a învăța pe tot parcursul vieții. Elevii beneficiazî de strategiile efective de predare și învățare atît în clasǎ cît si în afara ei..

Algoritmizarea este o metodă care se bazează pe folosirea algoritmilor în actul predării cu scopul de a familiariza îi cu o serie de scheme procedurale (modele de acţiune), logice sau de calcul, care îi vor ajuta să rezolve o serie largă de sarcini de instruire. Metoda constă în formarea unor deprinderi de gîndire şi acţiune, de rezolvare de probleme sau luare de decizii generale şi stabile, care vor permite elevilor rezolvarea unor sarcini din ce în ce mai complexe.

Algoritmii reprezintă un număr de indicaţii care prescriu succesiunea de operaţii care trebuie parcurse pentru obţinerea unui rezultat. Ei pot fi grupaţi în mai multe categorii:

• de rezolvare – care reprezintă reguli de rezolvare a unor exerciţii sau probleme;

• de sistematizare a materiei– care reprezintă reguli de ordonare logică a materiei şi care permit analiza şi sinteza cunoştinţelor;

• de consolidare a cunoştinţelor –care permit perfecţionarea unor deprinderi intelectuale sau de calcul;

• de identificare – care permit sesizarea unei clase de probleme şi realizarea unei clasificări sau sinteze;

• de creaţie – care reprezintă tehnici de gîndire divergentă productivă [1];