Socializarea copilului preșcolar

Proiect
7/10 (3 voturi)
Domeniu: Pedagogie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 116 în total
Cuvinte : 41780
Mărime: 24.30MB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Colomeischi Aurora Adina
UNIVERSITATEA ,,ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Cuprins

ARGUMENT. 4

CAPITOLUL I

CONCEPTUL DE SOCIALIZARE

1.PROCESUL DE SOCIALIZARE–DEFINIRE ŞI DESCRIERE.9

2. TIPURI DE SOCIALIZARE.13

3. AGENŢII SOCIALIZĂRII.16

4. SOCIALIZAREA – ACŢIUNE SOCIALĂ INEVITABILĂ.18

CAPITOLUL II

FAMILIA - PRIMUL FACTOR DE SOCIALIZARE A COPILULUI PREŞCOLAR

1.ROLUL FAMILIEI ÎN ADAPTAREA COPILULUI LA MEDIUL GRĂDINIŢEI.22

2.ASPECTE EDUCATIVE ÎN CADRUL FAMILIEI ŞI EFECTELE LOR ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI PREŞCOLAR .29

3.IMPORTANŢA PROCESULUI DE SOCIALIZARE PENTRU INTEGRAREA VIITOARE A PREŞCOLARULUI.34

CAPITOLUL III

GRĂDINIŢA - AL DOILEA FACTOR DE SOCIALIZARE A COPILULUI PREŞCOLAR

1.EDUCATOAREA ŞI GRUPA DE VÂRSTĂ , FACTORI DE SOCIALIZARE.41

2.FORMELE DE ACTIVITATE ALE PREŞCOLARULUI.47

3.CONTRIBUŢIA GRĂDINIŢEI ASUPRA SOCIALIZĂRII

COPILULUI PREŞCOLAR.58

CAPITOLUL IV

ROLUL PARTENERIATULUI FAMILIE- GRĂDINIŢĂ - COMUNITATE ÎN SOCIALIZAREA PREŞCOLARILOR

1.METODE ,TEHNICI ŞI PROCEDEE DE SOCIALIZARE FOLOSITE ÎN CADRUL PARTENERIATELOR.67

2.PROBLEME DE SOCIALIZARE A COPIILOR CU C.E.S.71

CAPITOLUL V

1.MODALITĂŢI CONCRETE DE SUSŢINERE A SOCIALIZĂRII ÎN GRĂDINIŢĂ .77

2.CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI.96

OBSERVAŢII – ANEXE.99

BIBLIOGRAFIE.115

Extras din document

ARGUMENT

MOTTO:

SĂ NU-I EDUCĂM PE COPIII NOSTRI PENTRU LUMEA DE AZI. ACEASTĂ LUME NU VA MAI EXISTA CÂND EI VOR FI MARI ŞI NIMIC NU NE PERMITE SĂ ŞTIM CUM AR FI LUMEA LOR. ATUNCI SĂ-I ÎNVĂTĂM SĂ SE ADAPTEZE.

MARIA MONTESORI-,,DESCOPERIREA COPILULUI’’

Individul este dotat, din naştere, cu potenţialităţi multiple. Cultura selectează unele dintre ele şi oferă modele de conduită care trebuie urmate pentru ca individul să se adapteze la viaţa socială. De fapt,există o interacţiune în dublu sens între personalitate şi cultură: pe de o parte, individul este influenţat de modelele culturale ale societăţii în care se naşte şi trăieşte, pe de altă parte,el contribuie în felul său la îmbogăţirea şi nuanţarea acestor modele culturale. Individul poate manifesta faţă de cultură fie o atitudine care vizează păstrarea normelor exact aşa cum i-au fost transmise - deci o atitudine conformistă, conservatoare - fie o atitudine de provocare a sistemului, o atitudine progresistă, creativă, inovatoare.

Din prima clipă a existenţei sale copilul este introdus într-o realitate modelată social ce există în mod obiectiv, independent de voinţa şi existenţa nou-născutului. În momentul naşterii, fiinţa umană intră într-un labirint al relaţiilor sociale prin intermediul cărora îşi însuşeşte şi interiorizează valori fundamentale comune,simboluri, reprezentări colective, aşteptări, modele comportamentale, scheme de relaţionale considerate bune în câmpul social al fiinţei sale. Chiar din primul an de viată copilul asteaptă răspunsuri la unele întrebări pe care le adresează adultului ,arătând cu mâna sau îndreptându-şi privirea spre acel obiect.In contact permanent cu adultul,care îi este partener şi îi serveşte drept model copilului,acesta din urmă învată să deosebească noţiunile de,,eu ’’şi,, tu’’.Apoi treptat apar întrebări de genul ,,De ce?’’,,,Pentru ce?’şi ,,Cum se face?’’,copilul dorind să afle răspunsuri,nu în sensul intelectual ci să cunoască sentimentul de certitudine , de călăuzire în lumea încâlcită care i se deschide în față. Unii adulţi nu ştiu ce să răspundă la aceste întrebări ale copilului ,nu ştiu că este nevoie doar de acele explicaţii simple, pe înţelesul copilului, cu noţiuni şi exemple din lumea ce cade sub simţurile lui.Alţi părinţi se enervează la auzul întrebările ,, plictisitoare’’ ale copiilor ; este şi mai grav, copilul simţindu-se singur şi frustrat din dorinţa lui de a deveni,, mare’’. La început cuvintele nu spun nimic copilului, fiind simple sonorităţi dar, pe măsură ce sunt asociate cu aceleaşi obiecte sau fiinţe capătă înteles:semnificaţiile sunt fixate în funcţie de experienţa pe care o dobândeşte copilul, sunt corectate şi precizate de către părinţi şi,mai târziu,de către societate.Învăţarea termenilor înseamnă însuşirea unui vocabular ce include toate cunoştinţele variate, experienţa de viaţă a părinţilor şi implicit a societăţii din care aceştia fac parte. Prin limbaj părinţii acţionează asupra copilului, urmărind coordonarea activităţii lui, declanşarea unor acţiuni sau a unor reacţii, prin diferite expresii îi comunică stări afective, îndeosebi emoţii şi sentimente. Progresul învăţarii limbajului se realizează concomitent cu progresul gândirii şi, învăţând să comunice, copilul merge spre o organizare din ce în ce mai complexă a gândirii, care îl va ajuta să-şi explice aspectele importante ale realităţii şi să rezolve situaţiile-problemă, inerente în viata sa . De la o gândire implicată în mişcare şi percepţie copilul va ajunge, dar numai în prezenţa limbajului, la capacitatea de a realiza raţionamente, ajutat bineînţeles de adult, pe măsura dezvoltării sale psihice.

În lucrarea cu tema ,, Socializarea copilului preşcolar’’ ,mi-am propus să relatez că reuşita privind devenirea umană a copilului depinde de o colaborare dintre mai mulţi factori, cei mai importanţi fiind familia şi grădiniţa . Interesantă este şi cunoaşterea potenţialului cognitiv şi socio-afectiv al copiilor, cunoscut fiind faptul că orice activitate educaţională se întemeiază pe cunoaşterea psihologică a subiecţilor care fac obiectul unei astfel de intervenţii. Educatoarea are misiunea de a orienta procesele dezvoltării psiho-fizice a copiilor către un curs ascendent în scopul valorificării superioare a potenţialului lor nativ şi pentru favorizarea mai bunei integrări în societate a acestora.

Prin programul său educativ ce cuprinde intentionalităţi clare, prin solicitarea expresă a copilului de a se exprima si de a acţiona,de a înţelege,de a gândi,de a percepe,de a simţi ceea ce se impune prin activitatea colectivă,gradiniţa îi dă preşcolarului posibilitatea unui contact direct cu mediul social. Întreaga activitate desfaşurată în cadrul grădiniţei are ca scop principal socializarea preşcolarului.Acest lucru nu permite discontinuităti,astfel încât programul zilnic trebuie bine conceput în mod ştiintific,bine structurat, încât să permită exercitarea influenţei educative în:

-relaţionarea cu colegii în activităţile liber-creative,

-participarea activă,dar disciplinată la activităţile frontal-dirijate,

-cooperarea cu grupa şi subordonarea copilului grupei,în jocul liber,în cadrul activităţilor complementare,sunt tot atâtea momente când se realizează influenţa educatoarei şi a colectivului în sensul educării sociale.În cadrul grădiniţei trebuie să-i oferim preşcolarului un motiv intern,generator de conduita socială,constituind o ambiantă reală în care să manifeste atitudini sociale.

Preşcolarul fiind ca stuctură afectiv primar,îi vom oferi deci,prilejul să trăiască emotii pozitive,satisfacţii în legatură cu participarea sa la reuşitele grupei.Copilul nu are experiența colectivului.În interiorul familiei,sancţiunile sau încurajările verbale( “e voie”,”nu e voie”,”se poate”,“e bine”,” nu e bine”)îi jalonează permanent acţiunile.În gradiniţă copilul nu se raportează doar la el;preşcolarul este pus în situaţia de a se raporta la “noi”,la “colectiv”,la “regulile nescrise ale acestuia”,dar acceptate de toţi.Din această perspectivă educatoarele trebuie să acţioneze pentru a le stimula dorinţa de a acţiona conform unui principiu, în caz contrar va acţiona formal,superficial.Cerându-le să-şi motiveze orice acţiune,vor ajunge sa acţioneze în urma unui motiv interior,în formularea căruia va ţine seama de sine,dar şi de ceilalţi,de reusita anterioară,dar si de cauzele unui eventual eşec.

Motivaţia temei este determinată de faptul că viitorul societăţii este reprezentat de copii, de dezvoltarea armonioasă a acestora depinzând evoluţia umanităţii. În acest sens relevarea semnificaţiilor posibile pentru această etapă de vârstă, a modificărilor ce se produc sub influenţa condiţiilor de mediu, a educaţiei, a culturii şi a rolurilor sociale exercitate asupra copilului este mai indicată decât necunoaşterea acestora, necunoaştere ce se poate solda cu dezechilibru şi neadaptare a conduitei umane în relaţiile cu mediul social.Socializarea individului se realizează succesiv prin antrenarea a numeroşi factori ce condiţionează realizarea potenţialităţilor de creştere şi dezvoltare personală şi asigură constucţia socială a pesonalităţii.În funcţie de natura şi competenţele lor,diversele instanţe ale socializării au responsabilităţi distincte în formarea şi modelarea sociopsihologică a persoanei umane. De exemplu, deşi familia se ocupă de educarea copilului, ea nu poate oferi gradul de instrucţie reclamat de standardele de performanţă ale civilizaţiei contemporane. În consecinţă, în societăţile industriale educaţia publică a devenit o instituţie socială fundamentală. Agenţii socializării se completează şi se presupun reciproc, dar între ei pot să apară conflicte ce se pot reflecta negativ în dezvoltarea individului. În timpul primilor ani de viaţă familia este principalul cadru socio-cultural de configurare a personalităţii viitorului individ adult. Din acest motiv, trăsăturile psiho-morale şi caracteriale ale copilului sunt determinate de valorile părinţilor săi. Pentru o îndelungată perioadă de timp, copilul consideră sistemul de valori familiale ca universal. Însă pe măsură ce se dezvoltă, venind în contact cu complexitatea şi diversitatea vieţii sociale, el învaţă că sursele de satisfacţii şi împliniri sunt mult mai diverse că societatea îi dă posibilitatea să-şi aleagă şi alte valori decât cele pe care le-a deprins în familie.În societăţile primitive copilul are acces la o mare parte din cultură.Viaţa societăţii se desfăşoară sub ochii săi, puţine fiind elementele care nu sunt direct accesibile observaţiei sale.

Bibliografie

Maria Voinea ,,Sociologia familiei’ -Editura Universitaţii din Bucureşti, 1993.

Andre Berge ,,Profesiunea de părinte ‘’ - Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti,1997.

Carmen Ciofu ,,Interacţiunea părinţi - copii ‚’’ –Editura Medicală Amaltea Bucureşti,1998

Dumitru Batâr ,,Socializarea copiilor’’ - Bucureşti,2000.

Elisabeta Stănciulescu ,,Sociologia educaţiei familiale’’ -Editura Polirom Iaşi,1997

Septimiu Chelcea ,,Comportamentul prosocial’’ -Editura Polirom Iaşi , 1996.

Elena Bonchis ,,Dezvoltarea umană - aspecte psiho- sociale’’Editura Imprimeriei de Vest , Oradea,2000.

Elena Bonchis ,,Familia şi rolul ei în educarea copilului’’ -Editura Polirom,2011.

Gherguţ Alois ,,Sinteze de psihopedagogie special ,,-ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradele didactice-Editura Polirom 2005.

Anghel Elena ,,Psihologia educaţiei pe tot parcursul vieţii,,-Editura Renaissance Bucuraşti 2010.

Emil Verza ,, Psihopedagogia specială ’’ , - Editura Didactica şi Pedagogică Bucureşti, 1994.

Pavel Mureşan ,,Învaţarea socială ‚’’ -Editura Albatros,1980.

R. Lanz apud Elena Bonchiş, -,, Studierea imaginii de sine în copilărie şi preadolescenţă,’’ - Editura Imprimeriei de Vest, Oradea

Rose Vincent, ,,Cunoaşterea copilului,’’ - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972.

Maurice Debesse, ,,Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă’’ - , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1981

Pierre Janet apud Stela Teodorescu, -,, În lumea copilului, prieteni, colegi, cunoscuţi, de la egal la egal.” Editura Didactica şi Pedagogică, Bucureşti, 1976

.G.H.Mead, 1934 apud Gordon Allport, -,, Structura şi dezvoltarea personalităţii’’, -Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993,

Paul Osterrieth, ,,Copilul şi familia’’Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973

Ursula Şchiopu., Emil Verza ,, Psihologia vârstelor, Ciclurile vieţii.’’-Editura didactică si pedagogică Bucureşti , 1995.

G.W. .Allport, ,, Structura şi dezvoltarea personalităţii ‘’(trad.), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1991.

Septimiu Chelcea, ,,Dicţionar de psihosociologie’’, Editura Institutului Naţional de

Informaţie, Bucureşti,1998.

Ursula Şchiopu, ,, Dicţionar de psihologie’’, Editura Babel, Bucureşti,1997.

Catalin Zamfir, Lazar Vlăsceanu, ,, Dicţionar de sociologie’’, Editura Babel, Bucureşti,1993.

Maria Voinea , ,,Sociologia familiei, Editura Universitaţii din Bucureşti, 1993

Liviu Plugaru,„Introducere în sociologia educaţiei”, Editura Psihomedia, Sibiu, 2004

Stănciulescu, Elisabeta – „Sociologia educaţiei familiale”, EdituraPolirom, Iaşi, 1997

Adrian Hatoş – ,,Sociologia educației . Editia a II-a revazută și adaugită”, Editura Polirom, Iași.

www.DIDACTIC.RO

www.EDUCATOAREA.RO

Preview document

Socializarea copilului preșcolar - Pagina 1
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 2
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 3
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 4
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 5
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 6
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 7
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 8
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 9
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 10
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 11
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 12
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 13
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 14
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 15
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 16
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 17
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 18
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 19
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 20
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 21
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 22
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 23
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 24
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 25
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 26
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 27
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 28
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 29
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 30
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 31
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 32
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 33
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 34
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 35
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 36
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 37
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 38
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 39
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 40
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 41
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 42
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 43
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 44
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 45
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 46
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 47
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 48
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 49
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 50
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 51
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 52
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 53
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 54
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 55
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 56
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 57
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 58
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 59
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 60
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 61
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 62
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 63
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 64
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 65
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 66
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 67
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 68
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 69
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 70
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 71
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 72
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 73
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 74
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 75
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 76
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 77
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 78
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 79
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 80
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 81
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 82
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 83
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 84
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 85
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 86
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 87
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 88
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 89
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 90
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 91
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 92
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 93
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 94
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 95
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 96
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 97
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 98
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 99
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 100
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 101
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 102
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 103
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 104
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 105
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 106
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 107
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 108
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 109
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 110
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 111
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 112
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 113
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 114
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 115
Socializarea copilului preșcolar - Pagina 116

Conținut arhivă zip

  • Socializarea copilului prescolar.doc

Alții au mai descărcat și

Utilizarea metodelor interactive în vederea optimizării predării - învățării științelor naturii în ciclul primar

1.INTRODUCERE Daca te poarta gandul peste un an, seamănă un ogor. Dacă te poartă peste zece ani, sădește un pom. Dacă te poartă gândul peste...

Implicații psihopedagogice ale jocului didactic în dezvoltarea limbajului la preșcolari

IMPLICATII PSIHOPEDAGOGICE ALE JOCULUI DIDACTIC IN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA PRESCOLARI ARGUMENT Prin natura ei, limba este un sistem de semne...

Relația scoală familie ca premisă a eficienței procesului de învățământ

ARGUMENT „OMUL nu poate deveni OM decât prin EDUCAȚIE” (Kant) În toate societățile lumii, educația ocupă un loc foarte important. Fiecare om își...

Rolul Jocului Didactic în Formarea Competențelor de Comunicare

În activitatea de zi a copilului jocul ocupă, în mod evident, locul perfect, jucându-se el îşi satisface nevoia de activitate, de a acţiona, cu...

Formarea Deprinderilor de Exprimare Orală a Elevilor din Clasa a ii-a

ARGUMENT Statutul limbii române are o însemnatate deosebita în formarea si educarea mladitelor neamului. Limba noastra româneasca este atât de...

Formarea priceperilor și deprinderilor practice în învățământul preșcolar

ARGUMENT PSIHOPEDAGOGIC Vârsta preşcolară este fără îndoială temelia educativă a întregii vieţi . Datorită vârstei mici educaţia capătă la...

Socializarea la vârsta preșcolară

1 Socializarea şi rolul său în dezvoltarea preşcolară Procesul de socializare este un proces social prin care individul uman, membru activ al...

Familia - factor educativ în dezvoltarea personalității preșcolarilor

I.Legitimitatea cercetării Cine-l vede pe copil cum creşte? Nimeni! Numai cei care vin din altă parte spun: “Vai, ce a crescut!”. Dar nici mama,...

Te-ar putea interesa și

Contribuții Metodice privind Valorificarea Conținuturilor Programei de Educație Fizică în Dezvoltarea Motricității Preșcolarului

Introducere Sănătatea, dezvoltarea fizică armonioasă constituie premise importante ale calităţilor, capacităţilor şi trăsăturilor de caracter ale...

Rolul activităților liber alese în socializarea copiilor din grădiniță

ARGUMENT Educaţia se realizează în instituţii formative, grădiniţe şi şcoli. De mici, copiii pornesc în viaţă cu un bagaj de cunoştinţe asimilate...

Socializarea Progresiva a Prescolarului sub Influenta Activitatilor din Gradinita

Introducere Întreaga dezvoltare, ca şi condiţia umană însăşi, sunt inundate şi stimulate de procesele de socializare prin care se constituie...

Socializarea la vârsta preșcolară

1 Socializarea şi rolul său în dezvoltarea preşcolară Procesul de socializare este un proces social prin care individul uman, membru activ al...

Rolul Familiei

Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale deoarece ea influienteaza si modeleaza persoana umana.Unii merg chiar mai...

Grădinița particulară versus grădinița de stat

Introducere “ Copiii sunt creativi in mod natural si doar asteapta atmosfera propice pentru a-si manifesta creativitatea” I.G.Gowan In conceptul...

Integrarea Preșcolarilor în Activitatea Educativă

Într-o grupă preşcolară există în mod cert diferenţe individuale privind raporturile între copii, precum şi relaţiile lor cu educatoarea. Aceste...

Metode de Socializare a Copiilor în Prescolaritate

INTRODUCERE Întreaga dezvoltare, ca şi condiţia umană însăşi, sunt inundate şi stimulate de procesele de socializare prin care se constituie...

Ai nevoie de altceva?