Cuprins
- 1. Prezentarea şi justificarea proiectului de tehnologie didactică.
- 2. Obiectivele pedagogice ale temei.
- 3. Organigrama conţinutului temei.
- 3.1. Forma descriptivă a temei pe arii şi subarii de conţinut.
- 3.2. Forma schematică a organigramei temei pe lecţii.
- 4. Planuri de desfăşurare (tehnologia didactică) ale lecţiilor.
- 5. Resurse materiale.
- 5.1. Mijloace de învăţământ
- 5.2. Echipamente tehnice
- 6. Instrumente de evaluare finală a temei.
- 6.1. Testul elevului.
- 6.2. Etalonul de rezolvare.
- 7. Bibliografie.
Extras din proiect
1. PREZENTAREA ŞI JUSTIFICAREA PROIECTULUI DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ
Tema „Organele mişcării de rotaţie” se studiază în semestrul al II-lea al anului şcolar 2000-2001 conform planificării calendaristice şi se aplică la clasa a-IX-a C – meseria: Prelucrător prin aşchiere, profil mecanic.
Conţinutul temei se regăseşte sub diferite forme de prezentare şi la alte discipline de studiu cum ar fi: Utilajul şi tehnologia prelucrărilor prin aşchiere, Desen tehnic, Calitatea şi fiabilitatea produselor.
Proiectul îşi propune să completeze cunoştinţele despre „Organele mişcării de rotaţie” necesare practicării meseriei de prelucrător prin aşchiere.
Obiectivele pedagocice ale temei se stabilesc în baza cerinţei programei şcolare astfel încât să acopere conţinutul acesteia şi ţinându-se seama de cerinţele şi specificul pregătirii elevilor din clasa a-IX-a profilul mecanic, Liceu industrial.
Precizarea fiecărui obiectiv va facilita ulterior stabilirea etapelor de învăţare.
Succesiune parcurgerii obiectivelor s-a stabilit avându-se în vedere care sunt obiectivele, tipurile de sarcini pe care le cuprind, fondul de cunoştinţe şi deprinderi pe care trebuie să-l aibă elevii.
Diagrama desfăşurării temei pe lecţii şi secvenţe se întocmeşte avându-se în vedere timpul afectat temei, complexitatea obiectivelor, cerinţa ca într-- lecţie să fie cuprinse două, trei obiective, necesitatea de a prevedea la fiecare lecţie secvenţe introductive şi finale.
Diagrama precizează corelaţia dintre ariile de conţinut, obiectivele pedagogice, lecţiile şi secvenţele de instruire.
Organigrama conţinutului arată ordonarea conţinutului programei şcolare pe arii şi subarii de conţinut şi a fost elaborată sub forma descriptivă a temei pe arii şi subarii de conţinut şi sub formă schematică a organigramei temei pe lecţii.
Setul de probleme, exerciţii, aplicaţii are rolul de a sprijini realizarea obiectivelor pedagogice, având efect de obţinere de informaţii şi prelucrarea lor, exersarea, consolidarea şi lărgirea cunoştinţelor şi deprinderilor, ele solicită efort propriu şi activitate independentă a elevilor.
Resursele materiale cuprind resurse materiale cu care elevii sunt sprijiniţi să realiz7eze obiectivele pedagogice ale temei: manualul şcolar, folii de retroproiector, planşe, modele fizice de organe ale mişcării de rotaţie (arbori, osii, lagăre de alunecare, rulmenţi etc.), retroproiector, televizor, video, casete.
Instrumente de evaluare sunt constituite dintr-un set de 15 itemuri propuse spre rezolvare de către elevi, precum şi etalonul de rezolvare.
Planurile de desfăşurare ale lecţiilor constituie mijlocul concret de asamblare a tuturor materialelor componente ale proiectului, un instrument în mâna profesorului de a crea concluzii eficiente procesului formativ al învăţământului.
Un plan de lecţii trebuie să cuprindă:
- momentul organizatoric;
- absenţe;
- observaţii asupra clasei, ţinutei elevilor;
- verificarea cunoştinţelor transmise în lecţia anterioară şi a temei pentru acasă;
- transmiterea de noi cunoştinţe;
- fixarea cunoştinţelor transmise (conexiunea inversă);
- concluzii;
- tema pentru acasă;
Alegerea metodelor de învăţământ se face în funcţie de obiectivele de instruire, posibilităţile elevilor participanţi, conţinutul de instruire, mijloacele de învăţământ.
În diferitele secvenţe ale lecţiilor, în funcţie de factorii de mai sus s-au folosit: observarea, expunerea, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, munca cu manualul, conversaţia.
Observaţia. Se face sublinierea că proiectul prezentat reprezintă - variantă din mai multe posibile, şi s-a urmărit ca el să fie un exemplu concret, să aibă un caracter practic, clar şi complet, de orientare a activităţii profesorului.
Planurile de lecţii prezentate sunt – planuri de lecţii în clasă – bazate pe expunerea profesorului cu participarea individuală frontală şi dirijată a elevilor. Altă variantă poate fi lecţia în atelier sau laborator tehnologic, utilizând ca program didactic preponderent observaţia independentă şi dirijată a elevilor, forma de organizare implicând activitatea elevilor pe grupe şi individual, dirijaţi de profesor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tehnologie Didactica.doc