Tipuri de Jocuri Didactice Alese în Vederea Socializării Preșcolarilor

Pentru a întări cele menţionate mai sus, urmez a enumera exemple de jocuri didactice desfăşurate în cadrul grădiniţei, la diferite categorii de activităţi, pentru fiecare grupă de vârstă:

Jocuri didactice pentru însuşirea normelor de comportare civilizată

Grupa mică

Spune cum te cheamă ?

Scopul: obişnuirea copiilor să comunice corect şi clar numele şi prenumele fără reţinere faţă de educatoare şi faţă de ceilalţi copii din grupă, în vederea stabilirii unui prim contact între ei; formarea deprinderii de a formula un răspuns scurt şi de a asculta un alt copil în timp ce vorbeşte. Obişnuirea copiilor cu aşezarea în cerc.

Sarcina didactică: elaborarea corectă a răspunsului la întrebarea educatoarei comunicând numele sau prenumele (dacă este posibil ambele).

Regulile jocului: îşi spune numele numai copilul care a primit de la educatoare o păpuşă (sau altă jucărie).

Copiii din grupă ascultă cum se numeşte copilul cu jucăria şi la cererea educatoarei repetă în cor numele copilului întrebat.

La cererea educatoarei copiii se grupează în jurul copilului al cărui nume a fost spus.

Material didactic : o păpuşă sau altă jucărie.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Copiii vor forma un cerc şi se vor aşeza pe covor său pe scăunele. Educatoarea va intra în mijlocul cercului şi va duce jucăria pe rând copiilor mai îndrăzneţi sau celor care au frecventat şi în anul precedent grădiniţa (eventual creşa). Va oferi jucăria punând întrebarea „Spune, cum te cheamă”. La început nu va insista să se spună numele şi prenumele în întregime. Va completa în măsura posibilităţilor răspunsurile copiilor. În timp ce copilul aduce jucăria înapoi, educatoarea se adresează; celorlalţi stimulându-i să repete împreună numele copilului. Se poate introduce în acest caz întrebarea : „Spuneţi cine aduce păpuşa ?” (sau altă jucărie) sau „Spuneţi la cine se află jucăria?”

Jocul trebuie repetat de mai multe ori până când educatoarea se convinge că toţi copiii îşi comunică numele şi prenumele cu siguranţă.

De-a magazinul

Scopul: verificarea şi consolidarea deprinderilor de comportare în magazin; educarea corectitudinii, a cinstei în modul de a plăti şi de a respecta rândul.

Sarcina didactică: să folosească corect formulele de politeţe de la intrarea până la plecarea din magazin.

Regulile jocului: copiii vin la magazin în grupe de câte 2—3 după cum li se indică; copiilor care nu salută, nu cer în mod politicos jucăria, nu stau la rând şi nu plătesc, nu li se eliberează marfa solicitată; copiii trebuie să păstreze ordine şi linişte, în magazin, pentru a fi serviţi cât mai repede.

Material didactic: jucării diferite : păpuşi, mingi, stropitori, au¬dibile etc.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Într-o parte a sălii de grupă vor fi aşezate scăunelele în semicerc, în cealaltă parte va fi amenajat magazinul din mai multe mese pe cere se vor expune jucăriile care urmează să fie vândute. Limitele magazinului vor fi marcate fie cu ajutorul unor cuburi, fie cu cretă. Se va lăsa spaţiu liber pentru intrarea şi ieşirea din magazin.

Începutul activităţii se poate realiza prin demonstrarea modului de cumpărare a unei jucării respectându-se cerinţele acestui proces. Educatoarea va interpreta concomitent rolul de vânzător şi cumpărător. În acest scop va avea un semn distinctiv pentru un rol şi altul pentru celălalt, de pildă o sacoşă pentru situaţia de cumpărător şi un creion cu un carnet pentru poziţia de vânzător.

În eventualitatea interpretării ambelor roluri s-ar putea marca schimbarea locului — astfel în momentul acţionării în rol de cumpărător educatoarea va sta în faţa tejghelei, iar în postura de vânzător în spatele acesteia. Această mişcare va dinamiza mult jocul şi corespunde unei tendinţe manifestate în jocurile copiilor: rolul prin alternanţă. S-ar mai putea accentua schimbarea rolurilor prin modificarea vocii într-o situaţie faţă de cealaltă.

Educatoarea va interpreta rolul de vânzător. Va antrena 2—3 copii ca¬ ajutor de vânzător pentru a le permite însuşirea directă a modului de comportare în relaţia vânzător—cumpărător.