Workshop - Pericolul din alimente și cosmetice

1. Denumirea workshop-ului: “Pericolul din alimente și cosmetice”

2. Date de identificare:

2.1. Număr de ore: 16 ore (8 ore / zi, timp de 2 zile)

2.2. Grupul țintă:

- elevii din învățământul liceal ce studiază la diverse profiluri: matematică-informatică, filologie sau științele naturii;

- studenții din învățământul universitar

2.3. Furnizor: Universitatea “Politehnica” din București

2.4. Coordonatorii workshopului: Responsabil workshop - Mocanu Lavinia-Nicoleta

Coordonator workshop - Suliman Nicoleta-Alexandra

2.5. Obiectivele workshop-ului: În urma acestui workshop, participanții vor învăța care sunt

compușii care au efecte negative asupra organismului uman, care sunt consecințele acestora și cum pot fi aceștia identificați

Obiectivele operaționale: Participanții vor fi capabili:

- să identifice compușii periculoși de pe etichetele alimentelor și cosmeticelor pe baza denumirii acestora;

- să identifice substanțele chimice cu efect negativ asupra sănătății utilizând substanțe cotidiene

- să claseze cosmeticele bazându-se pe locul substanțelor nocive în lista de ingrediente.

3. Scopurile workshop-ului: Workshop-ul este adresat elevilor din cadrul învățământului liceal și studenților din învățământul universitar, având drept scop informarea tinerilor despre compușii chimici din alimente și cosmetice care au acțiune negativă asupra organismului uman. În cadrul acestui workshop elevii și studenții vor înțelege modul în care se pot depista compușii chimici din alimente și cum se pot identifica acasă, cu substanțe la îndemână, dacă alimentele conțin compuși sintetici.

Un alt punct care va fi atins are drept țintă identificarea compușilor chimici nocivi de pe lista de ingrediente a alimentelor și a cosmeticelor. Pe lângă compușii care au efecte negative asupra sănătății umane se va atinge un alt subiect de interes public: alimente care provoacă dependență; aici se va vorbi despre alimentele care, dacă sunt consumate în cantități mari, au și ele tot efecte negative asupra sănătății. Rolul acestui workshop este ca tinerii să înțeleagă cum își pot feri sănătatea de diverse boli sau afecțiuni.

4. Competențele workshop-ului: Prin tematica propusă se dorește promovarea unui stil de viață sănătos și prevenirea afecțiunilor diferitelor sisteme din organism. În cadrul acestui workshop participanții vor acumula cunoștințe despre alimentele care le afectează sănătatea, desprev compușii din alimentație care dau dependență, alimentele care sporesc obezitatea, cât și despre ingredientele cremelor care se acumulează la nivelul organelor interne.

5. Structura workshop-ului:

5.1. Noțiuni introductive:

5.1.1. Alimentele:

Alimentele sunt substanțe sau produse care sunt utilizate în hrana oamenilor, unele fiind consumate ca atare, iar altele necesitând o pregătire prealabilă. Acestea furnizează materiale de creștere, repară uzura țesuturilor, susține necesitatea energetică și susține formarea substanțelor de rezervă ale organismului. Toate alimentele sunt formate dintr-un număr mic de elemente simple, cele mai numeroase fiind proteinele, glucidele, lipidele, sărurile minerale, fibrele și apa.

Alimentele au ca și constituenți principali următoarele elemente:

- Proteinele: sunt elementele celulelor vii. Proteinele de origine animală sunt asimilate din carne, ouă, pește, lapte și derivatele lui. Acestea au un coeficient de absorbție digestivă mare, rezultând o valoare nutritivă mare a acestora, având aminoacizi esențiali într-o mare proporție. Proteinele de origine vegetală au un coeficient de absorbție mai scăzut, lipsindu-le unii din aminoacizii esențiali.

- Glucidele: sunt substanțe energetice pe care organismul le utilizează rapid. Ele pot fi utilizate direct de organism după digestie, pot fi depozitate în ficat drept glicogen sau pot fi transformate în lipide în țesutul adipos.

- Lipidele (sau grăsimile): sunt cea mai bună sursă de energie. Ele pot fi utilizate imediat sau pot trece în țesutul adipos.

- Apa: este elementrul esențial din organism, aceasta ajutând la transportul elementelor nutritive către celulă.

- Sărurile minerale (calciu, magneziu, potasiu): se află, de regulă, suspendate în apă.

- Fibrele: sunt constituite din glucide nedigerabile.

Alimentele pot fi categorisite în șase grupe, având în vedere caracteristicile lor nutriționale:

- Grupa I: produsele lactate - bogate în calciu, vitamine A, B2 și B12

- Grupa II: carne, ouă, pește - bogate în fier, vitamina B și A

- Grupa III: alimente grase (unt margarină, smântână, uleiuri) - bogate în vitamina A și E

- Grupa IV: cereale și derivatele lor, cartofi, legume uscate - vitamine de tip B și D

- Grupa V: fructe și legume - conțin apă, săruri minerale și vitamine

- Grupa VI: zahăr și produse zaharoase - sursă de glucide

Hrana procesată este reprezentată de alimentele care sunt prelucrate înainte de a fi consumate, acest lucru realizându-se din motive de siguranță sau de conveniență. Metodele de procesare utilizate frecvent sunt: conservarea, congelarea, refrigerarea, deshidratarea, procesarea aseptică (sterilizare) sau stabilirea unui echilibru între ingredientele și nutrienții pe care îi furnizează.

Alimente procesate bune: lapte cu conținut redus de grăsime sau degresat (este pasteurizat pentru a elimina bacteriile și pentru prevenirea separării grăsimilor din compozitia sa), cerealele integrale și fortificate cu vitamine și minerale, fructele și legumele congelate, fulgii de ovăz, peștele congelat, fructele de mare, peștele la conservă, fructele uscate, fructele oleaginoase coapte și pâinea din făina.

Alimente procesate nocive: din această categorie fac parte grăsimile trans și cele saturate, precum și cele care au un conținut mare de sare sau zahăr. În această categorie se mai regăsesc:

- Alimentele conservate cu multe grăsimi sau sare

- Alimentele semipreparate din paste rafinate

- Gustările ambalate (chipsuri, napolitane și alte dulciuri)

- Semipreparate cu mult sodiu

- Prăjiturile din comerț

- Cereale expandate cu un conținut ridicat de zahăr

- Mezelurile și alte tipuri de carne procesată

Substanțele chimice din alimente sunt utilizate, de regulă, pentru a crește producția de masă sau pentru a atribui un aspect vizual atractiv produselor. Aditivii care se regăsesc în mâncare poartă denumirea de E-uri, aceștia fiind utilizați cu scopul de a da un aspect plăcut, un gust intens și un termen de valabilitate prelungit, la un preț scăzut. O parte din aceste E-uri sunt de proveniență naturală, inofensive, însă acea parte care este obținută pe cale sintetică prezintă risc pentru sănătate, regăsindu-se de regulă în coloranții alimentari, îndulcitori, arome artificiale, conservanți, emulsificatori, insecticide, fungicide și ierbicide.

O parte din substanțele care au efecte nocive asupra sănătății și se regăsesc în alimentele consumate aproape zilnic sunt:

- SCP: substanțele chimice perfluorinate sunt cele care intră în compoziția vaselor de gătit anti-aderente, a ambalajelor alimentare, a hainelor impermeabile, a țesuturilor sintetice, a aței dentare. Acestea sunt eficiente în respingerea grăsimii și apei. Studii recente au arătat că acest tip de compuși se regăsesc și în organismul uman, la nivel de urme. Persoanele care sunt expuși la astfel de compuși sunt afectați de infertilitate, femeile care au o cantitate mai mare de substanță în corp prezentând o dificultate a posibilității de a avea o sarcină. La nivelul organismului uman s-au regăsit din această clasă compuși precum sulfotanatul de perfluoroctan (PFOS) și acidul perfluorooctanoic (PFOA), care au structuri chimice foarte puternice, fiind greu de dezintegrat. Expunerea îndelungată la SCP are ca efect alterarea nivelului hormonal, favorizarea cancerului, îmbolnăvirea tiroidea și creșterea nivelului de colesterol din organism.