Bulimia Nervoasă

Generalități

Bulimia este tulburare de alimentație, caracterizată de un consum alimentar excesiv. O persoană cu bulimie mănâncă o cantitate mare de alimente într-o perioadă scurtă de timp, pentru ca apoi să-și provoace vărsături, să se supună unui exercițiu fizic exagerat, să consume laxative, diuretice sau alte medicamente în scopul unei eliminări forțate a alimentelor. Persoanele afectate de bulimie sunt obsedate de propriul aspect fizic și nu au respect de sine.

Persoana afectată de bulimie pierde controlul alimentar în timpul unui astfel de episod de infulecare; apoi este cuprinsă de rușine, vinovăție și frică intensă de îngrășare și reia comportamentul excesiv, realizând un cerc vicios. Nediagnosticată și netratată, boala conduce la probleme serioase de sănătate, cum ar fi: probleme de fertilitate, tulburări gastro-intestinale, ale dinților, oesofagită, oboseală cronică, mărirea grandelor salivare, unghii sensibile, păr uscat, stări de amețeală și leșin, crampe musculare, slăbiciune generală, dezechilibrarea electroliților. Unele persoane iși fac rău singure sau devin cleptomane.

Etiologia bulimiei este neclară, dar se pare ca apare ca rezultat al asocierii unui istoric familial (genetic) cu anumite influențe sociale precum admirarea unei siluete longiline, dar și a unui tip de personalitate care tinde la perfecționism. Evenimentele stresante ale vieții de zi cu zi pot declanșa bulimia în cazul persoanele predispuse să dezvolte boala.

Bulimia debutează cel mai frecvent in adolescență târzie sau la adultul tânăr, în special la femei de rasă albă, băieți adolescenți, însă poate aparea chiar și la adulți.

Deoarece este o boala cronică, aceasta persistă și pe parcursul vieții adulte. La fiecare 10 femei cu bulimie, un bărbat dezvoltă această boală.

Sportivii, în general sau persoane cu anumite profesii care necesită o constituție fizică cu greutate mică, precum balerine, manechine, gimnaști, au un risc crescut de a dezvolta bulimie. Anumite tipuri de personalitate cu control inadecvat al impulsivității sau acceselor maniacale (comportament obsesiv compulsiv) au de asemenea, un risc crescut de a dezvolta boala. Majoritatea persoanelor cu bulimie aparțin unui stătut socio-economic mediu sau superior, cu toate că boala nu are legatură cu statutul socio economic, rasa sau originea etnică.

Cauze

Etiologia bulimiei nu este cunoscută dar pare sa aibă legatură cu istoricul familial, influențele sociale (idealul unei siluete perfecte), precum și cu anumite tipuri de personalitate (care tind la perfectionism).

Un risc crescut de apariție a bolii o constituie existența unui părinte, soră sau frate care are bulimie, insa, aceasta poate fi doar una din cauze.

Evenimente stresante precum divorțul, schimbarea domiciliului, decesul unei persoane apropiate, pot declanșa boala la persoanele predispuse.

Simptome

- episoade recurente de apetit exagerat și consumul unor cantități mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp (mai puțin de 2 ore);

- pierderea controlului alimentar și a cantității de alimente consumate;

- sentimentul de vinovăție după episodul de înfulecare și frică intensă de îngrășare

- autoinducerea vărsăturilor, efort fizic excesiv, folosirea de laxative, diuretice, sirop de Ipeca (provoaca vărsătură după ingestia orală) sau a emeticelor. Folosirea inadecvată a acestor medicamente poate duce la complicații severe, chiar la deces.

- episoade recurente de mâncat în exces, urmate de eliminarea alimentelor consumate care apar cel putin de 2 ori pe saptamana, timp de cel puțin 3 luni

- autoevaluarea bazată pe greutatea proprie și aspectul fizic general.

Bulimia poate fi greu de diagnosticat datorită secretismului față de episoadele de înfulecare și eliminare, precum și a negării simptomatologiei.

De multe ori anturajul remarcă primul semnele bolii.

Membrii familiei sau prietenii vor observa schimbări de infățisare și comportament în cazul persoanei ce suferă de o tulburare alimentară. Posibile semne îngrijorătoare:

• Scăderea în greutate

• Modificarea obiceiurilor alimentare (mănâncă mai putin, mănâncă foarte mult odată, sare peste mese)

• Vorbește în mod frecvent despre greutate și imagine corporală

• Calculul obsesiv al caloriilor

• Depresia/Distanțarea

• Purtarea hainelor largi, pentru a ascunde o schimbare a infățișării

• Experimentarea alcoolului/a drogurilor

• Semne de automutilare

Simptome care se asociază frecvent cu bulimia nervoasă, precum depresia, abuzul de substanțe sau tulburările de personalitate, pot face mai dificil tratametul bolii. Recuperarea poate dura un timp îndelungat și recăderile sunt comune. Dacă pacientul se simte foarte descurajat sau are tendințe de suicid, are nevoie imediată de ajutor de specialitate (este important ca familia să observe aceste probleme și să apeleze la ajutor specializat).

Bulimia este diferită de anorexia nervoasă. Persoanele cu anorexie cântăresc aproximativ 85% sau chiar mai puțin decât greutatea lor ideală. Majoritatea persoanelor cu bulimie au o greutate normală. O parte din cei care suferă de anorexie nervoasă își provoacă vărsături, totuși această boală este o entitate clinică aparte.

Factori de risc

Riscul aparițtiei bulimiei nervoase este crescut în rândul persoanelor care prezintă:

- membrii de familie cu tulburare de alimentație sau care sunt supraponderali/ obezi;

- istoric familial de tulburări psihice precum depresia;

- istoric familial caracterizat prin abuz de substanțe medicamentoase;

- exces ponderal după începerea unei diete alimentare restrictive;

- un anumit gen de caracter/personalitate cu tendință la perfecționism;

- un ideal al conformației fizice cu greutate mică, fiind într-o luptă continuă cu valorile socio-culturale.