Cercetare asupra nivelului inteligenței emoționale - IE sau QE a studenților ce fac parte din organizația studențeasca AIESEC

Introducere

In acest proiect, am cercetat nivelul inteligentei emotionale - IE sau QE(quatient emotional) a studentilor ce fac parte din Organizatia studenteasca AIESEC.

Inteligenta Emotionala este o tema de actualitate si de interes.

QE se referă la nivelul de eficienţă al inteligenţei emoţionale. Inteligenta emotionala este considerata predictor atat al competentei sociale, dar si al celei profesionale. Inteligenta emotionala este “abilitatea de a percepe si exprima emotii, de a le intelege si folosi si de a le utiliza in dezvoltarea personala”. Sau inteligenta emotionala este abilitatea de a percepe, evalua si exprima adecvat emotiile; abilitatea de a accesa si genera sentimente pentru a facilita activitatile cognitive; abilitatea de a intelege informatiile incarcate de afect si de a folosi cunostintele despre emotii; abilitatea de a gestiona emotiile proprii si emotiile celorlalti pentru a facilita dezvoltarea emotionala si intelectuala, starea de bine si relatiile sociale adaptative” (Mayer & Salovey, 1997, apud Salovey, Mayer, Caruso, Lopes, 2003).

Capitolul I - Cadrul teoretic

C.G. Jung este cel care în anii 20 subliniază importanţa şi semnificaţia domeniului

afectivităţii în structurarea personalităţii. Remarca, alături de logică ca forma de raţionalizare, afectivitatea. Sentimentul este o capacitate prin care raţionezi în privinţa a ceea ce te apropie sau distanţează de lucruri, în funcţie de valoarea acestora pentru tine. Emoţiile, ca nivel primar spune Jung pot fi masterizate la nivelul Eului şi transformate într-o funcţie de cunoaştere a lumi reale. Un Eu capabil să –şi gestioneze relaţiile cu lumea în funcţie de conştiinţa valorilor emoţionale, este un eu eficient şi empatic.

In structura competentelor psihologice si sociale se identifica elemente cognitive si elemente afective, elementele afective manifestandu-se in plan intrapersonal, dar si in plan interpersonal.

Elementele afective sunt subsumate conceptului de inteligenta emotionala. Achizitiile in planul inteligentei emotionale sunt susceptibile sa faciliteze obtinerea de performante contextuale, in timp ce achizitiile cognitive vor contribui la obtinerea unor performante tehnice, desi distinctia este pur teoretica.

Mihaela Roco, in cartea sa „Creativitate si inteligenta emotionala” spune ca inteligenta emotionala isi are sediul in creierul limbic sau creier visceral(Mac Lean). Acest sistem nervos raspunde de afectivitate, fiind considerat „centrul fiziologic al emotiilor”. „Prin sistem limbic se inteleg toate formatiunile nervoase care nu sunt incluse in cortex. Se afla la baza creierului si in marginea cortexului si a trunchiului cerebral.” Emotiile, declansate prin stimuli care actioneaza asupra sistemului limbic, nu se afla sub controlul cortexului. Altfel spus, frica, emotiile foarte puternice nu dispar pe cale rationala. Creierul limbic are o anumita autonomie fata de cortex. O emotie foarte puternica provoaca o reactie a sistemului limbic si poate bloca reactia zonelor corticale. Creierul limbic are rol selectiv si detectiv. El este un filtru care face o selectie a stimulior dupa placere, interes, motivatie, reusita…

Creierul limbic are un rol important in constituirea MLD-memoria de lunga durata. Actiunea traita este inregistrata de sistemul limbic si, trecuta prin cortex, devine reflectie. Modul de manifestare al acestui creier este mai intai actiunea, apoi reflectia.

Creierul limbic are un rol cognitiv care consta in producerea de imagini. O persoana care are un sistem limbic foarte dezvoltat are mai multa usurinta decat alta in a elabora imagini, fiind de preferat sa comunici cu ea la nivelul imaginilor.

Sistemul limbic este sediul emotiilor, impulsurilor, al MLD, al actiunii imediate(negandite) si al elaborarii de imagini. Functia lui esentiala este sa asigure supravietuirea printr-o buna adaptare la mediul social prin: empatie, statut social, integrare in grup, convingeri si credinte, impulsul de atac sau de aparare, sentimentul de securitate sau insecuritate .

Cogniţia mediază şi oferă semnalele de activare şi declanşare a emoţiei, dar ea nu este o cauză a acesteia, ci doar o condiţie necesară.

Privind tema noastra d p d v biologic si al functiilor senzorio-motorii (motricitatea, sensibilitatea, miscarile mainilor si ale picioarelor sau miscarile ochilor), aflam ca aceste functii sunt comandate de fiecare emisfera direct si invers (incrucisat). Fiecare emisfera comanda jumatatea de corp inversa ei, avand aceleasi functii si aceleasi roluri, ceea ce nu se intampla in cazul limbajului, al gandirii... Vorbim astfel despre emisfericitate. Emisfericitatea este proprie speciei umane; ea corespunde fiecarei emisfere craniene si avem: emisfera dreapta cu emisfericitate dreapta si emisfera stanga cu emisfericitate stanga.

Emisfera stanga se manifesta in : limbaj, cuvant, cifre, calcul logic, rationament, capacitate de analiza si de abstractizare, grija de a proceda metodic; gust pentru dictionare, grija de a numi oobiectele si clasele. Este arta de a structura fraze si de a face planuri , preferinta pentru detalii si nu pentru ansamblu, prezentarea logica a faptelor, relatii de la cauza la efect. Specific emisferei stangi este abordarea rationala, inlantuirea logica a etapelor unui demers.