Cuprins
- I. INTRODUCERE 5
- I.1 MOTIVAREA ALEGERII TEMEI 5
- I.2 IPOTEZELE CERCETĂRII 6
- I.3 OBIECTIVELE CERCETĂRII 7
- II. BAZELE TEORETICE ALE CERCETĂRII 8
- II.1 REACŢII CORPORALE ŞI PSIHOEMOŢIONALE LA STRES 8
- II.1.1. REACŢII PSIHOEMOŢIONALE LA STRES 9
- II.1.2. BIOCHIMIA ŞI MALADIILE STRESULUI 10
- II.2 SURSELE STRESULUI 12
- II.3 EVOLUŢIA REACŢIEI STRESULUI 14
- II.1.1. STRESUL LA LOCUL DE MUNCĂ 15
- II.4 STRESUL ŞI ORGANIZAREA MUNCII 20
- II.1.1. STRESUL RELAŢIONAL 21
- II.1.2. CARIERA PROFESIONALĂ 22
- II.1.3. STATUTUL PROFESIONAL 22
- II.1.4. STRESUL ŞI SCHIMBĂRILE DIN MEDIUL SOCIAL 24
- II.1.5. FACTORII INDIVIDUALI ŞI SOCIALI DE REZISTENŢĂ LA STRES 26
- II.1.5.1. CARACTERISTICILE PSIHICE ŞI BIOLOGICE INDIVIDUALE ŞI MEDIUL SOCIAL 27
- II.5 PREVENIREA ŞI TERAPIA STRESULUI 29
- II.6 REMEDII TRADIŢIONALE 31
- II.7 REMEDII MODERNE 32
- II.1.1. TERAPIILE ŞI METODELE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA STRESULUI 32
- II.8 RELAXAREA ÎN TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ 34
- II.1.1. OBIECTIVELE ANTRENAMENTULUI ŞI RELAXĂRII 34
- II.1.1.1. CĂI DE ATINGERE A OBIECTIVELOR 34
- II.1.2. LOCUL RELAXĂRII ÎN TERAPIA COMPORTAMENTALĂ 36
- II.1.3. METODE DE RELAXATE ÎN TERAPIA COMPORTAMENTALĂ 36
- II.1.4. PRACTICA RELAXĂRII ÎN TERAPIA COMPORTAMENTALĂ 36
- II.1.4.1. ETAPA I 37
- II.1.4.2. ETAPA a II-a 39
- II.1.4.3. ETAPA a III-a 39
- II.1.4.4. ETAPA a IV-a 39
- II.1.4.5. ETAPA a V-a 39
- II.1.4.6. ETAPA a VI-a 39
- II.1.4.7. ETAPA a VII-a 39
- II.1.4.8. ETAPA a VIII-a 40
- III. ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE CERCETĂRII 41
- III.1 ORGANIZAREA CERCETĂRII 41
- III.1.1. DURATA ŞI ETAPELE CERCETĂRII 41
- III.1.2. LOCUL DE DESFĂŞURARE A EXPERIMENTULUI ŞI CONDIŢIILE DE BAZĂ MATERIALĂ 42
- III.1.3. EŞANTIONUL DE SUBIECŢI CUPRINŞI ÎN EXPERIMENT 42
- III.2 METODELE DE CERCETARE ŞI SPECIFICITATEA FOLOSIRII LOR ÎN LEGĂTURĂ CU TEMA ALEASĂ 44
- III.1.1. METODA DOCUMENTĂRII 44
- III.1.2. METODA OBSERVAŢIEI 44
- III.1.3. METODA ANCHETEI 44
- III.1.4. METODE DE MĂSURARE (EXPLORARE ŞI EVALUARE) 45
- III.1.5. METODA EXPERIMENTALĂ 45
- III.1.6. METODA ÎNREGISTRĂRII, PRELUCRĂRII ŞI REPREZENTĂRII GRAFICE A DATELOR 46
- III.3 METODOLOGIA EXPERIMENTALĂ URMATĂ ÎN SCOPUL ATINGERII OBIECTIVELOR CERCETĂRII 47
- IV. CONCLUZII 53
- V. BIBLIOGRAFIE 54
- VI. ANEXE 55
Extras din proiect
I. INTRODUCERE
I.1 MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Sentimentul reuşitei în viaţă depinde mult de fiecare dintre noi, de propriul simţ al valorilor, al obiectivelor ce trebuiesc urmărite. Mai multe “drumuri duc la Roma”, dar ceea ce pentru unii este o reuşită, pentru alţii nu e!
Când reacţia la stres este corespunzătoare, ea pregăteşte eficient acţiunea, conferind individului mai multă atenţie şi vigilenţă, mai multă energie pentru reflecţie şi intervenţie.
Când reacţia este prea intensă sau durează prea mult, apar probleme de genul: insomnii, stare de tensiune permanentă, diaree, tulburări organice (gastrită, ulcer, diabet, etc.).
La instalarea stresului cronic apare oboseala şi depresia (mai ales când subiectul intră în faza de epuizare). Atunci individul recurge la consumul de substanţe “miracol”: tutun, alcool, cafea, dar şi tranchilizante.
Calitatea vieţii se degradează şi datorită alimentaţiei haotice (prea multă sau prea puţină mâncare) şi reducerii timpului de somn.
În această situaţie, tulburările funcţionale (migrene, alergii, probleme la nivelul pielii) sunt frecvente, putându-se adăuga şi boli organice: HTA, colesterol, tulburări la nivelul tubului digestiv, probleme endocrine.
Pot apărea, adesea, probleme în familie, la serviciu şi probleme relaţionale.
Stresul poate fi înlăturat, parţial sau total, nu numai cu ajutorul unui tratament medicamentos prescris de medic, ci şi prin metode mai puţin cunoscute dar eficiente prin natura lor.
Aceste metode, mai puţin cunoscute, vor să pună în evidenţă ideea că stresul poate fi combătut cu succes la toate persoanele, indiferent de sex, profesie, mediul din care acestea provin, având posibilitatea de adaptare la toate tipurile de stres şi de temperamente.
Cunoscând efectele masajului asupra organismului şi considerând că acestea pot fi modelate în funcţie de multiplele posibilităţi de adaptare a procedeelor şi tehnicilor la scopul urmărit, mi-am propus să studiez modalităţile de adaptare a acestui mijloc în scopul combaterii efectelor stresului.
I.2 IPOTEZELE CERCETĂRII
În cercetare efectuată am pornit de la premiza că în combaterea stresului şi efectelor sale, măsurile adoptate trebuie să vizeze, în general, stilul de viaţă al pacientului, urmărind:
- evitarea situaţiilor stresante, a emoţiilor îndelungate, a oboselii prelungite şi exagerate;
- intervenţia asupra unor variabile mediatoare: astenie, sedentarism, constipaţie, datorate mai ales activităţii fizice reduse;
- reconsiderarea atitudinii faţă de prelungirea în timp a stresului faţă de abuzul de medicamente, cafea, alcool;
- reevaluarea mediului de viaţă, greşit considerat ca ”normal”, şi trecerea la o alimentaţie bogată în vitamine, lichide multe, pilmbări în aer liber, practicarea unor sporturi;
- reeducarea, în sensul respectării necesităţilor fiziologice de somn, de defecaţie, de eliminare a stărilor de iritabilitate, de înlăturare a gândurilor negative, obsesive.
Este cunoscut faptul că, în cazul conştientizării de către pacient a greşelilor care au condus la apariţia unor manifestări ca urmare a efectelor stresului, a acceptării şi respectării măsurilor prescrise, acesta îşi poate domina “boala”.
În condiţiile enumerate mai sus însă, organismul poate fi ajutat să înlăture efectele stresului prin intervenţii cu mijloace naturale, nemedicamentoase. Printre aceste mijloace masajul ocupă un loc deosebit de important, putând fi adoptat în vederea atingerii a divese obiective.
Date fiind aceste aspecte, pentru cercetarea de faţă, s-au formulat următoarele ipoteze:
1. Dacă masajul se adaptează corespunzător, în funcţie de complexitatea şi intensitatea manifestărilor specifice ale efectelor stresului asupra diverselor persoane, înlăturarea acestora se va realiza rapid şi eficient?
2. Dacă masajul se asociază cu tehnici de relaxare preluate şi adaptate din terapiile cogniti-comportamentale se va obţine o adaptare mai dinamică la stres sau factori stresanţi?
3. Dacă la adaptările realizate în aplicarea masajului se asociază şi efectele antistres ale cromoterapiei, rezultatele obţinute în combaterea efectelor stresului vor înregistra un spor de eficienţă şi durabilitate?
I.3 OBIECTIVELE CERCETĂRII
Pentru a asigura posibilitatea verificării ipotezelor stabilite iniţial, cercetarea desfăşurată şi-a propus atingerea următoarelor obiective:
- Tragerea unui semnal de alarmă cu privire la ritmul alert al diversificării şi intensificării manifestărilor stresului în rândul populaţiei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Combaterea Stresului prin Masaj si Tehnici Complementare Kinetoterapie
- Bibliografie.doc
- Cuprins.doc
- Lucrare de diploma.doc