Comportamentul simulat

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 29 în total
Cuvinte : 11285
Mărime: 79.26KB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Cuprins

1.Introducere 3

2. Introducere în sfera comportamentului simulat 4

3. Depistarea comportamentului simulat 6

3.1. Detectorul de stres emoțional în scris 6

3.2.Metoda detectării stresului emoțional în voce (P.S.E.) 6

3.3. Poligraful 7

4. Indicatorii comportamentali 8

4.1. Microindicatorii comportamentali 9

4.2. Indicatorii mascați 9

4.3.Indicatorii autentici 9

4.4.Indicatorii comportamentali falși 10

4.5.Indicatori semnătură 10

5.Comportamentul normal vs comportamentul simulat 11

5.1.Comportamentul normal 11

5.2.Comportamentul simulat 12

6. Corelațiile psihofiziologice ale comportamentului simulat 13

7.Corelații neurofiziologice corticale ale comportamentului simulat 15

7.1.Regiunea prefrontală și frontală 15

7.2.Regiunea temporală 15

7.3.Regiunea subcorticală 15

8 Tehnici de control ale comportamentului simulat 16

9. Teorii explicative ale comportamentului simulat 17

1. Teoria raspunsului conditionat 17

2. Teoria conflictului 17

3. Teoria pedepsei. 18

5. Teoria prezumtiei de nevinovăție 18

10. Tehnici și mijloace de investigare pentru identificarea comportamentului simulat 18

10.1. Metoda asociației libere 20

10.2. Metoda experienței motrice 21

10.3. Tehnici pentru suprimarea cenzurii conștiente 22

10.4. Metoda detectării stresului emoțional în scris 22

10.5. Metoda detectării stresului din voce 22

10.6. Tehnica poligraf 23

10.7. Înregistrarea potențialelor evocate 24

Bibliografie 27

Extras din document

1.Introducere

Termenul de emoție derivă din latinescul "emoveo" care înseamnă "a mișca din loc". Emoțiile sunt definite ca fiind o serie de răspunsuri psihice de o intesitate ridicată care presupun manifestări expresive, fiziologice și subiective tipice. Acestea sunt însoțite de tendințe spre acțiune, ca de exemplu: apropierea sau îndepărarea de persoana sau de lucrul care a declanșat o anumită emoție. Tocmai din cauza acestui lucru se produc modificări fiziologice care însoțesc fenomenul emoției (înroșirea feței, creșterea ritmului cardiac, încordarea mușchilor).

Sfera afectivității cuprinde trei moduri de abordare: introspecționist; behaviorist; cognitivist.

Procesul afectiv se împarte în:

- modificări cognitive (procesarea informației stimul venită din mediu);

- modificări vegetative (creșterea activității cariace, a sistemului circulator, a tensiunii musculare, a conductanței electrice a pielii);

- manifestări comportamentale( gesturi, reacții, mimică, expresii vocale).

Tocmai din cauza faptului că emoțiile sunt foarte diferite de la om la om din cauza culturii spre exemplu, acest lucru le face destul de greu de identificat, iar unele persoane profită de acest lucru și apelează la comportamentul simulat pentru a obține diverse beneficii. În multe cazuri comportamentul simulat este folosit pentru mușamalizarea unor delicte, astfel că pentru depistarea acestuia se folosesc diverse metode. Poligraful reprezintă o bună metodă în acest sens. Poligrafele moderne merg pe principiul că schimbările activității electrodermale, a presiunii sângelui și a respirației sunt asociate cu mințitul. Sunt destule cazuri în care cele mai multe și mai credibile minciuni au provenit din partea unor psihopați care nu simt empatie în timp ce mint sau din partea celor care își cred propriile minciuni.

De asemenea, există diferențe imense la persoanele care mint în funcție de cultură sau de sistemul propriu de valori. Din cauză că nu există doar un tip de minciuni și de reacții fizice metodele de detectare a minciunii nu sunt prea sigure. Într-unele țări, dovezile obținute cu poligraful sunt destul de greu de interpretat, în sensul credibilității acestora. Spre exemplu, în Bruxelles, Poliția Federală Belgiană, angajează în fiecare an trei experți specializați în tehnica poligraf care testează peste 300 de suspecți. Cu toate acestea, este cunoscut faptul că în Statele Unite rezultatele testului poligraf nu sunt întotdeauna precise. Asociația Americană a Poligrafelor susține că testele cu poligraf sunt precise în proporție de 80-98% . Totuși, mai există și unele cazuri în care unele experimente au avut rezultate chiar de 67% . De asemenea, dacă cel care minte nu se simte vinovat sau nu simte frică, minciuna lui poate rămâne nedetectată. In ciuda acestor inexactități, piața poligrafelor pentru detectarea de minciuni înflorește.

2. Introducere în sfera comportamentului simulat

Comportamentul simulat este asumat de individ într-o anumită situație. Acesta este determinat de anumite intenții, spre exemplu: crearea unei impresii neadevărate despre o realitate, inducerea în eroare a unei persoane pentru obținerea unor privilegii materiale sau sociale, sau,de ce nu, pentru a impresiona pe cineva. Simularea situațiilor de mai sus se realizează prin câteva tipuri de comportament, cum ar fi:

- ipocrit;

- afectat;

- adulator;

- distractiv.

Așa cum susținea și J.Austin, simularea are drept scop mascarea unei anumite realități, deci prin urmare a comportamentului real al persoanei respective. Problema principală nu este dată de faptul că un anumit tip de comportament al omului este neadevărat, ci din cauza faptului că scopul persoanei respective este mascarea adevărului prin crearea unei impresii false observatorului despre o acțiune care, de fapt, nici nu a avut loc.

Comportamentul simulat se definește ca fiind „refuzul de a mărturisi și de a recunoaște o atitudine reală față de o persoană sau încercarea de a-și camufla față de sine însuși o dorință pe care totuși o simte”. Scopul principal este cel de a deforma realitatea și de a induce în eroare alte persoane, din varii motive, ca de exemplu: minciuna, nesinceritatea, tăinuirea, prefăcătoria, dezinformarea etc.

Simularea este considerată ca fiind unul dintre mijloacele de realizare a înșelăciunii. Există totuși abordări conform cărora simularea se bazează mai mult pe imitare sau pe înclinarea spre un anumit rol, deoarece simulantul vrea să se dea drept altcineva.

Comportamentul simulat are următoarele componente:

a) Subiectul (simulantul), care are drept scop deformarea realității;

b) Acțiunea;

c) Observatorul, care are rolul de a demasca simulantul întrucât acesta a deformat realitatea.

Subiectul simulării (persoana care se preface ) este personajul principal în acest proces (de exemplu, Alina se preface că este răcită.).

Obiectul simulării (adică ce pretinde Subiectul că este sau că face ) fixează modificările care se produc cu acesta (Alina se preface că este răcită).

Observatorul simulării (exprimat în context ) este persoana către care este orientată simularea. Acesta este participantul la situația de simulare, care trebuie să interpreteze sau să aprecieze cele simulate, în sensul că o să le creadă sau nu.

Scopul oricărei simulări este acela de a obține de la adresant o reacție verbală, fizică, mentală sau emoțională, care să-i satisfacă interesul Subiectului.

În continuare o să vorbim puțin despre tipurile de comportament menționate mai sus.

Cel mai important dintre tipurile de comportament este cel al ipocritului. Ipocrizia se manifestă printr-un comportament marcat cu fapte imorale care sunt săvârșite din interese egoiste, din motive josnice cărora li se atribuie un sens moral. Specialiștii tind să creadă că persoanele care aderă la acest tip de comportament suferă un conflict interior. Acest conflict este determinat de „contradicția dintre normele de comunicare socială, care-i prescriu Subiectului un comportament cooperant, și scopurile acestuia, care nu se pot realiza pe această cale.

Bibliografie

1. A. Ciopraga, Criminalistică Tratat de tactică, Editura Gama, Iași, 1996

2. Aniței, M. Psihologia experimentală, Ed. Polirom, Iași, 2007

3. Aron I. Biodetecția judiciară și tehnica poligraf, Ed. Sitech,

Craiova, 2014

4. Aron, I. Criminalistică, Ed. Sitech, Craiova, 2013

5. Butoi T. Tratat practic de criminalistică, vol. II

6. Butoi T. Crimă sub detectorul de minciuni, Ed. Press,

București, 1997

7. Baias F. Simulația: studiu de doctrină și jurisprudență,

Ed. Rosseti, București, 2003

8. Bulwer, J. Chirologia, Londra, 1644

9. Ciofu I. Comportamentul simulat, Ed. Academiei,

București, 1974

10. Ciofu I. Tratat de psihofiziologie, Ed. Academiei,

București 1978

11. Dafinoiu I. Personalitatea, Ed. Polirom, Iași, 2002

12. Dr Lilian Glass, Știu ce gandelti, Editura Hexagon

13. E. Stancu Tratat de criminalistică, ediția a IV-a,

Editura Universul Juridic, București

14. Ekman si O’Sullivan Detectarea minciunilor si inselaciunea,

John Wiley & Sons. Publishers, 1991

15. Gustafson, L. A., & Orne, M. T.Effects of heightened motivation on the

detection of deception

16. Goleman D. Emoții vindecătoare, Ed. Cartea Veche,

București, 2008

17. Gorgoș C. Dicționar enciclopedic de psihiatrie, Ed. Medicală,

București, 1989

18. Isabelle Duvernois, Limbajul corpului, Editura Larousse, Niculescu

19. Iuban, F. E., Reid, J. E. Truth and deception the polygraph technique,

SUA, 1966

20. I. Buș Psihodetecția comportamentului simulat,

Editura Ingram, Cluj-Napoca, 2000

21.Joseph Meissinger, Dictionar ilustrat al geturilor, ediția a doua revizuită,

Editura Litera, București, 2019

22. Journal of Applied Psychology 1963

23. Lăpăduși, V., Țîru, G. Detectorul de minciuni, Editura Little Star,

București, 2008

24. Miclea Mircea Psihologie cognitivă, 1999

25. Moscovici S. Psihologia socială a relațiilor cu celălalt , Iași, 1998

26. Nelson, B. Codul emoțiilor, Editura Adevăr Divin,

Brașov, 2012

27. Peter Collet Cartea gesturilor, Ed. Trei, București, 2005

28. Popa V., Dragan I., Lapadat L. Psihosociologie juridica, Ed. Lumina Lex,

Bucuresti, 1999

29. Popa V. Elemente de drept probator, Ed. Tracia,

Bucuresti, 1992

30. Rus Mihaela, Mihail Gheorghe Banariu Comportamentul simulat.

O abordare interdisciplinara

31. Scripcaru G., Boisteanu P. Psihiatrie medico-legala, Edit. Polirom,

Iasi, 2002

32. T. Butoi, I.T. Butoi Tratat universitar de psihologie judiciară, ediția II

Editura Pinguin Book, București, 2006

33. T. Butoi

Preview document

Comportamentul simulat - Pagina 1
Comportamentul simulat - Pagina 2
Comportamentul simulat - Pagina 3
Comportamentul simulat - Pagina 4
Comportamentul simulat - Pagina 5
Comportamentul simulat - Pagina 6
Comportamentul simulat - Pagina 7
Comportamentul simulat - Pagina 8
Comportamentul simulat - Pagina 9
Comportamentul simulat - Pagina 10
Comportamentul simulat - Pagina 11
Comportamentul simulat - Pagina 12
Comportamentul simulat - Pagina 13
Comportamentul simulat - Pagina 14
Comportamentul simulat - Pagina 15
Comportamentul simulat - Pagina 16
Comportamentul simulat - Pagina 17
Comportamentul simulat - Pagina 18
Comportamentul simulat - Pagina 19
Comportamentul simulat - Pagina 20
Comportamentul simulat - Pagina 21
Comportamentul simulat - Pagina 22
Comportamentul simulat - Pagina 23
Comportamentul simulat - Pagina 24
Comportamentul simulat - Pagina 25
Comportamentul simulat - Pagina 26
Comportamentul simulat - Pagina 27
Comportamentul simulat - Pagina 28
Comportamentul simulat - Pagina 29

Conținut arhivă zip

  • Comportamentul simulat.docx

Alții au mai descărcat și

Motivarea și reglarea comportamentului. Procese și stări. Personalitatea și relațiile interpersonale. Motivarea activității și comportamentului

1.Introducere. Psihologia este o știință general despre om, un domeniu ce se ocupă de studiul fenomenelor psihice - al proceselor, însușirilor,...

Inteligența emoțională

Introducere Inteligenţa emoţională a evoluat odată cu omenirea, necesitatea de adaptare, de a face faţă şi de a colabora cu cei din jur, fiind...

Empatia

1.Delimitari Conceptuale Conform site-ului https://ro.wikipedia.org/wiki/Empatie : „Empatia este un concept dezvoltat de catre Robert Vischer...

Inteligență emoțională

Introducere Actualitatea cercetării. Societatea modernă caracterizată prin transformările ce au loc în structurile economice, sociale și culturale...

Neuropsihologia Atenției

NEUROPSIHOLOGIA ATENTIEI Exista numeroase puncte de vedere care ar putea fundamenta o teorie moderna a procesului atentiei. În decursul istoriei...

Ai nevoie de altceva?