Conceptul gîndirea pozitivă

Conceptul gîndirea pozitivă

Gândul este cea mai puternică forță de pe pământ. El este cea mai puternică armă din arsenalul unui yoghin. Gândurile constructive transformă, înnoiesc și modelează.

Nimic nu exprimă mai bine atitudinea unui ins față de viață decît felul în care el percepe lumea și realitatea. Faptul că un om este un optimist incorigibil sau că pentru un fleac crede că vine sfîrșitul lumii, nu se datorează numai circumstanțelor exterioare. Mai mare importanță o are interpretarea personal a celor percepute. Este semnificativ faptul că această interpretare depinde de echlibrul interior al fiecăruia. Acesta este și motivul pentru care oamenii veseli trec prin viață mai ușor și nu fac din orice nereușită o catastrofă. Cum se face că unii oameni nu își pierd optimismul în situații grele, în timp ce alții văd la tot pasul obstacole insurmontabile?

Suportul pentru comportamentul optimist, respective pentru cel pessimist se hotărăște, în cea mai mare parte, încă din leagăn. În funcție de experiența trăită de sugar în ceea ce privește ocrotirea și îngrijirea sa se dezvoltă ,,încrederea originară” . Ea este hotărîtoare dacă mai tîrziu un copil va tinde să adopte o atitudine optimistă față de lumea înconjurătoare. Dacă persoana semnificativă din mediul imediat al copilului i-a insuflat prea putină încredere originară, atunci existența respectivului va fi marcată de o atitudine pesimistă, angoasată și neîncrezătoare.

Într-o viziune pesimistă despre lume se reflectă însă mult mai multe decît teama față de un viitor nesigur. Undeva trebuie că își are originea și starea defetistă adoptată de unii indivizi care parcă cobesc tot timpul. După cum a demonstrat psihanaliza, această stare de spirit pesimistă, defetistă, este provocată de chiar cel în cauză. În primul rind există adunate încă din copilărie anumite amintiri uitate, drințe distructive, neînfrînte, care formează nucleul pesimismului. Oamenii care în copilăria lor au avut parte de prea puțină sau de o ocrotire precară dispun în viața adultă de un potential ridicat de agresivitate. Proiectîndu-și această agresivitate ascunsă - pe demonul interior - în exterior, adică în lume sau în viitor, acești oameni pot dobîndi o autoimagine pozitivă: ,, Eu sunt bun, dar lumea este rea!”.

Impactul gîndirii asupra propriei orientări

Și un optimism exagerat poate servi drept autoprotecție psihică. Tot cea ce provoacă teama este tăgăduit. În sensul unei gîndiri optative, realitatea este în așa fel plăsmuită, încît toate primejdiile sunt stăvilite. Asemenea oameni, chiar și în situații extreme trăiesc ca și cum nu Ii s-ar putea întîmpla nimic [6].

Suntem un cumul de gînduri. Calitatea acestora face diferența. Schimbarea trebuie să pornească din profunzimea lor.

Este deosebit de important să ne controlam gîndurile. La urma urmei ele ne definesc. Nu poți să obții succesul dacă în mentalul tău gîndurile despre eșec și nereușită au o pondere mare. Nu de puține ori am auzit fraze de genul “Cred că pot să ajung la ” sau “Se poate rezolva numai dacă ” . Gîndirea pozitivă exclude cuvinte precum “cred”, “dacă”, “dar”. Nu trebuie să oferim opțiuni, subconștientului nostru. Aceasta nu face decît să diminueze din forța și tăria primei propoziții și în același timp, să deturneze mentalul de la ideea cu adevarat importantă, respectiv capacitatea și puterea de a rezolva problema.

Expresia - gândire pozitivă- este atât de frecvent folosită în ultima perioadă, că aproape trece neobservată. Sau, în cel mai bun caz, se limitează la îndemnul de a zâmbi cât mai des. Gândirea pozitivă reprezintă mult mai mult decât o soluție la neîncrederea în forțele proprii. Mintea controlează corpul, susțin psihologii. Și stă în puterea ta să-ți programezi gândurile pentru a obține ceea ce dorești. Învățând cum să gândești, îți poți schimba felul în care te comporți și te vei raporta altfel, de o manieră superioară, la încercările vieții. De asemenea, vei prinde aripi și curaj în situații care până nu demult ți se păreau de netrecut. Mai presus de toate, îți vei umple viața de bucurie și fericire [4].

Gândirea pozitivă nu înseamnă optimism gratuit, superficialitate în abordarea problemelor sau indiferență. Gândirea pozitivă este un mod de a înțelege și de a te bucura de viață, după o sumă de principii realiste și corecte față de tine însăți. Este absurd să-ți imaginezi că vei deveni milionar în euro, doar dacă adopți o atitudine pozitivă temporară. Prin tot ce trecem, prin tot ce gândim, ne construim viața pe care o trăim. Singuri facem acest lucru și nu trebuie să învinuim pe altcineva dacă nu ne place un aspect al ei. Este mai comod să dai vina pe astre sau chiar pe alte persoane, decât să recunoști că tu îți creezi sau îți atragi răul pe care-l trăiești. Mintea umană are o putere creatoare formidabilă și va trebui s-o folosim pentru a ne îmbunătăți viața. Gândirea pozitivă este un stil de viață care se învață. Gândirea pozitvă, dacă devine un mod de raportare la realitate, îți poate aduce ție și celor din jurul tău, o serie de avantaje. Un proverb chinezesc spune: „Ești ceea ce gândești”. Există și în înțelepciunea populară românească proverbe care fac apel la gândirea pozitivă. „De ce ți-e frică nu scapi" - deci, ar fi de preferat să-ți înfrunți temerile, să le analizezi și să le depășești. „Cum îți așterni așa dormi", adică norocul nu este doar o chestiune de hazard, ci poate deveni o opțiune [3].

A gândi pozitiv înseamnă a ne folosi pozitiv de sugestibilitatea subconștientului nostru. Am văzut până acum că informația trece de la nivelul conștiinței, în subconștient. Subconștientul nu raționează. El nu împarte informațiile în corecte și eronate, înțelepte și prostești, adevărate și false - le stochează pe toate, ca un slujbaș credincios, și astfel, din datele înregistrate, se cristalizează mai târziu comportamentul. Dacă vrem să ne schimbăm comportamentul și să devenim mai performanți, trebuie să intervenim asupra subconștientului, selectând gânduri noi, pozitive, cu care să ne alimentăm, în mod repetat și sistematic, conștientul. Gândurile acestea pozitive, administrate cu regularitate, vor prinde rădăcini în subconștient [1].