Demență de tip alzheimer

„Uit, uit si cine ma insoteste, si cine a fost ieri pe la mine, uit ce am pus aseara in frigider, uit ca astazi e ziua ficei mele, uit si ca la ora 16 se difuzeaza serialul meu preferat, uit si pe ce canal e difuzat. Nu uit insa, cand am terminat liceul, si pe colegi mi-i amintesc, pe unii, nu uit ca, odata, am participat la un concurs de poezie si am luat locul I De ce amintirile de demult nu se sterg, si cele de azi si ieri par un infinit nemasurabil. De ce?”

Si eu tac, si nu-i raspund nimic, ma doare, caci o stiam cu totul altfel , iar pe zi ce trece nu o mai recunosc nici eu, nici ea nu se va recunoaste.

Boala Alzheimer ma sperie si caut s-o inteleg.

Boala Alzheimer

Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afecţiune degenerativă progresivă a creierului care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcţiilor de cunoaştere ale creierului, cu pierderea capacităţilor intelectuale ale individului şi a valorii sociale a personalităţii sale, asociată cu tulburări de comportament, ceea ce realizează starea cunoscută sub numele de demenţă (din latină: demens). Boala şi modificările organice din creier care o însoţesc au fost descrise pentru prima dată de psihiatrul şi neuropatologul german, Alois Alzheimer. Denumirea de "boală Alzheimer" a fost utilizată pentru prima dată de psihiatrul german Emil Kraepelin în manualul său de psihiatrie ("Lehrbuch der Psychiatrie", 1911). Această boală reprezintă forma cea mai comună de declin mintal la persoanele în vârstă şi a devenit tot mai frecventă o dată cu creşterea longevităţii.

Istoric. Cunoştinţe generale despre boala Alzheimer

Auguste D.

La 25 noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer examinează pentru prima dată o pacientă, Auguste D., în vârstă de 51 de ani, internată în "Spitalul pentru Bolnavi psihici şi Epileptici" din Frankfurt pentru tulburări cognitive progresive, halucinaţii, idei delirante şi degradare a personalităţii sociale. Alzheimer notează la început un diagnostic vag: "Boală a uitării" (Krankheit des Vergessens). Evoluţia bolii este urmărită timp de cinci ani şi, după moartea pacientei în urma unei infecţii, creierul obţinut în urma autopsiei este examinat cu amănunţime de Alzheimer, descoperind modificări caracteristice necunoscute până atunci. Cazul este prezentat pe 3 noiembrie 1906 la a 37-a Conferinţă a Psihiatrilor Germani din Sud-Vest ţinută la Tübingen şi publicat în revista de specialitate "Allgemeine Zeitschrift für Psychiatrie und Psychisch-Gerichtliche Medizin" (1907, vol. 64, pp. 146-48) sub titlul Eine eigenartige Erkrankung der Hirnrinde ("O îmbolnăvire particulară a scoarţei creierului").

Cunoştinţe generale despre boala Alzheimer

Cercetarea a scos la iveală un punct slab legat de gradul de cunoaştere al bolii Alzheimer în rândul populaţiei - o treime din populaţie nu a auzit de această boală. Cunoaşterea bolii Alzheimer este mai mare în rândul persoanelor cu venituri medii şi mari - 85% au auzit de Alzheimer, respectiv cei care trăiesc în oraşe cu peste 50.000 de locuitori - 72%. Din fericire, cunoaşterea bolii nu este o problemă pentru 99% dintre reprezentanţii autorităţilor.

La întrebarea legată de cauzele bolii Alzheimer: 61% dintre autorităţi răspund că nu cunosc să fie identificate cauzele exacte ale bolii, 30% dintre îngrijitori spun că stresul este una din cauze, iar 29% că nu au fost descoperite cauzele bolii. Populaţia obişnuită crede în procent de 26% că vârsta avansată este una din cauze şi 28% dau vina pe stres.

Majoritatea respondenţilor ştiu că boala Alzheimer apare de la vârsta de 60 de ani, dar rata de prevalenţă după 60 de ani este subestimată de către toate segmentele: populaţie, îngrijitori, autorităţi şi doctori.

Adevărul este că:

- majoritatea pacienţilor diagnosticaţi cu boala Alzheimer sunt în intervalul 61 - 75 de ani.

- din cauza subevaluării bolii, mulţi oameni nu iau în considerare faptul că ar putea fi afectaţi de Alzheimer în cazul problemelor de memorie. Aceasta se poate întâmpla şi în cazul medicilor care nu întotdeauna iau în calcul această posibilitate atunci când consultă pacienţi cu probleme de memorie.

Percepţia procesului de îmbatrânire şi problemele legate de memorie

Conform cercetării, mai mult de jumătate dintre respondenţi din toate segmentele implicate în managementul bolii Alzheimer, respectiv 78% din medicii de familie intervievaţi, 67% dintre specialişti şi 70% din populaţia generală, sunt de acord că oamenii au probleme de memorie pe măsură ce îmbătrânesc şi că este normal ca problemele care apar după vârsta de 65 de ani să fie supărătoare.