Dezinformarea, manipularea și zvonistica - elemente ale stăpânirii

INTRODUCERE

Relaţia dintre psihologia maselor şi dezinformare, manipulare şi zvonistică.

Evenimente din primavara lui 2009 din Moldova fostă sovietică au aratat înca o dată, iar efectul a fost la fel de şocant, că indivizii au nevoie de anumiţi stimuli pentru a deveni o mulţime, adică un organism cu ,,un suflet colectiv,,, cum spunea Gustave Le Bon, care să poată fi condus spre atingerea anumitor scopuri. Estomparea individualităţii în cadrul mulţimii, a permis celor ce au format grupurile de protestatari de la Chişinău să dobândească un sentiment colectiv de putere grupală, bazat pe o evidentă contagiune mentala.

De remarcat este faptul că ciocnirile dintre manifestanţi şi forţele de ordine s-au soldat în primele două zile cu victorii ale mulţimilor furioase – imaginile prezentate de diverse medii de informare publică permiteau analiza acţiunilor manifestanţilor – de la ploaia de pietre aruncată asupra poliţiştilor, la incendierea diveselor instituţii de stat, de la scandările anticomuniste, la evidentele acţiuni de manipulare şi provocare – cum ar fi arborarea steagului României pe clădirea Preşedenţiei moldovene, a clădirii Parlamentului moldovean, de la întreruperea comunicaţiilor telefonice şi prin Internet şi până la difuzarea de emisiuni pentru copii pe postul naţional de televiziune moldovean, în timp ce în centrul capitalei Moldovei aveau loc ciocniri violente între protestatari şi oponenţii acestora – toate acele evenimente au format un colaj informativ asupra căruia merită sa te opreşti pentru a întelege mai bine mecanismele ce au fost simultan puse în acţiune de catre opresori şi care aveau drept unic scop final menţinerea la putere.

Chiar dacă între timp regimul politic autoritarist al lui Vladimir Voronin a fost înlăturat de la putere, iar acum Mihai Ghimpu este preşedinte interimar, regimul politic din Moldova, la un an de la evenimentele ce s-au petrecut, înca poartă pecetea acelor mentalităţi de tip autoritarist cu evidente baze poliţienesti.

Dezinformarea, manipularea şi zvonistica au fost cele mai evidente mecanisme folosite cu foarte mult profesionalism de către comanditari şi agenţi de influenţă, ridicând repertoriul miciunii cu scop propagandistic la nivele extreme de impact.

În cele ce urmează vom căuta să punctăm principalele caracteristici ale dezinformării, manipulării şi zvonisticii, ca elemente sine qua non ale stăpânirii şi prin care un sistem poliţienesc sau totalitar se bazează pentru a se reproduce cât mai mult timp.

Vom căuta să surprindem acele elemente definitorii care vin să arate că între psihologia mulţimilor şi manipulare, dezinformare şi zvonistică se formeaza o relaţie funcţională, care este abil şi îndelung exploatată de teoreticienii minciunii şi ai sperjurului.

Ne propunem, aşadar, o scurtă incursiune în lumea atât de mişcătoare a informaţiei, o lume în care materia primă este informaţia, iar cei ce au nevoie de această materie primă – manipulaţi şi manipulatori, deopotrivă, suntem noi.

1. Precizăm aici sub forma unui mic vocabular principalele concepte ale acestui demers scris, şi anume, în ordine alfabetică, conform Dicționarul explicativ al limbii române în forma verbală şi substantivală a conceptelor:

- DEZINFORMA vb. tr. a informa greşit, în mod intenţionat, tendenţios; a induce în eroare;

- MANIPULÁ vb. tr. 1. a mânui, a manevra. 2. a antrena, prin mijloace de influenţare psihică, un grup uman, o comunitate sau o masă de oameni la acţiuni al căror scop aparţine unei voinţe străine de interesele lor; a influenţa opinia publică prin mass-media sau prin alte metode persuasive. (< fr. manipuler);

- ZVON, zvonuri, s.n. 1. Ştire, veste (care circulă din om în om); p. ext. informaţie neîntemeiată, care nu a fost verificată (şi uneori tendenţioasă).