Dezvoltarea Constiintei Morale la Prescolari

Imagine preview
(9/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Dezvoltarea Constiintei Morale la Prescolari.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Tinca Cretu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Psihologie

Cuprins

1. Rezumat
2. Introducere
3. Dezvoltarea morala
4. Despre teoria lui J. Piaget
5. Despre teoria lui Kohlberg
6. Factorii care ajuta la dezvoltarea constiintei morale
Contextul familial
Practicile de crestere a copilului
Influentele copiilor de aceeasi vârsta
7. Concluzii
8. Bibliografie

Extras din document

1. Rezumat

Perioada prescolara este una din etapele de intensa dezvoltare psihica ce are loc sub presiunea structurilor sociale, culturale, prin influentele massmediei si fregventarea institutiilor prescolare unde copilul ia contact cu cerinte multiple privind autonomia si adaptarea la mediul de viata. In multe situatii apar diferente de cerinte intre gradinita si fmilie ceea ce prsupune o varietate de conduite si aparitia unor contradictii dintre aceste solicitari care pot stimula dezvoltarea exploziva a comportamentelor, a conduitelor sociale diferentiate, a formari unor strategii diverse de activitati intelective dezvoltandu se uneori si negativismul infantil dar si o concepere mai profunda, de fond a intregii activitati psihice prin asimilarea treptata a ceea ce este permis si a ceea ce este nepermis, a ceea ce este posibil si a ceeea ce este imposibil, a ceea ce este bun si a ceea ce este rau.Fiecare interactiune dintre un copul si un adult contribuie la educarea acestuia in privinta valorile.Fiecare parinte incearca sa transforme momentele importante si experientele traite impreuna, in lectii de viata pentru copii lor.

Modelarea conştiinţei morale se realizează conform lui J. Piaget, în două stadii : stadiul eteronom – al realismului moral sau morala ascultării si stadiul cooperării – al autonomiei morale. In cercetari acestuia sunt surprinse procesele dezvoltarii structurilor cognitive-morale, in stransa lor interrelatie cu proce¬sele afective (sentimentele respectului, simpatiei, datoriei, vinovatiei etc.), toate acestea relationate, la randul lor, cu comportamentul moral.

Inspirat de cercetarile lui J. Piaget si al colaboratorilor sai, L. Kohlberg (1964) a elaborat o schema tipologica a dezvoltarii stadiale a judecatilor morale, elaborand o noua teorie care conţine trei niveluri distincte : preconvenţional, convenţional, postconvenţional.

O metodă de a ajuta oamenii să-şi dezvolte gândirea morală este ascultarea punctelor de vedere ale altor persoane, care se află într-o etapă superioară de dezvoltare morală.

Grădiniţa, ca mediu socializator lărgit, oferă o amplificare a sistemului relaţional al copilului. Aici copilul îşi îmbogăţeşte şi diversifică relaţiile sociale, trăieşte noi experienţe sociale cu alţi adulţi, precum şi cu copii de aproximativ aceeaşi vârstă cu el. În cadrul acestor grupuri copilul acceptă regulile şi consemnele pe care le trăieşte ca mai puţin frustrante şi coercitive.

2. Introducere

„ In domeniul moral, ca şi în cel intelectual, nu se posedă

în mod real decât ceea ce s-a cucerit prin sine-însuşi.

În acest sens, morala este o logică a acţiunii” (J. Piaget)

Considerată a fi a doua copilărie, preşcolaritatea se întinde între 3-6 ani, fiind un stadiu al dezvoltării psihice care se distinge printr-o creştere semnificativă a capacităţilor fizice şi psihice ale copilului. Devine posibilă o nouă echilibrare cu ambianţa, în cadrul căreia „principiul realităţii”, aşa cum îl numeşte Freud, îşi face tot mai mult loc şi dă siguranţă şi reuşită în adaptare. Bucuria cu care trăieşte aceste transformări, seninătatea copilului, au permis celor care s-au ocupat cu psihologia vârstelor, în general, a copilului, în special, să numească preşcolaritatea, „vârsta de aur a copilăriei”.

Perioada prescolara poate fi impartita in trei subperioade:

Cea a prescolarului mic (3-4 ani) care se caracterizeaza printr-o crestere a intereselor, aspiratiilor si dorintelor implicate in satisfacerea placerii de explorare a mediului iar de la relativul echilibru de la 3 ani are loc o trecere spre o oarecare instabilitate, o oarecare expansiune ce exprima o mare descentrare pe obiecte concrete pe integrarea lor in strategii mai largi de utilizare in care se confera functii simbolice. Integrarea in gradinita se face cu o oarecare dificultate la aceasta varstra, data fiind dependenta mare a copilului prescolar mic de adult. Greutatea este cu atat mai mare cu cat copilul prezinta o instabilitate psihomotorie si greutati in exprimarea clara ori in intelegerea celor ce i se comunica. Totusi el devine mai sensibil la semnificatiile evenimentelor si adopta conduite mai adegvate la convenientele sociale pe un fond de fragilitate afectiva cu unele manifestari ale crizelor de prestigiu.

A prescolarului mijlociu (4-5 ani) cand se fac progrese evidente atat pe linia dezvoltari motricitatii cat si pe cea a functiilor cognitive si a insusirilor de personalitate cand miscarile devin mai precise si mai rapide iar mersul mai sigur iar prin miscare si manipularea obiectelor, perceptiv se imbogateste si alimenteaza materialul intuitiv cu care opereaza gandirea in aprecierea situatiilor care nu cad nemijlocit sub incidenta cunoasteri. Acum copilul devine mai sensibil la evenimentele din jurul sau si este capabil sa faca aprecieri, relativ corecte, fata de comportamentul altora iar prin structurarea unor caracteristici volutionale, copilul se poate antrena in activitati de mai lunga durata si se straduieste sa-i fie de folos adultului.

Si a prescolarului mare (5-6 ani) in care se manifesta in ansamblu o mai mare opozitie fata de adult, ce se manifesta spontan dar urmata de dorinte vadite de reconciliere prin adaptarea mai evidenta a conduitelor fata de diferite persoane ce se poate simti atat in familie cat si la gradinita. Se manifesta frecvent dorinta copilului de a fii de folos adultului este mai atent si reventios imita si participa la activitatile adultului devine un mare creator in activitatile cel intereseaza cum ar fii: desenul, muzica, artizanatul, etc. Capacitatea de invatare devine din ce in ce mai activa in care gradinita prin programele educative stimuleaza sensibilitate intelectuala.

Studiul dezvoltarii morale constituie obiect de cercetare în psihologie de peste 60 de ani. Investigarea modului în care copilul îsi dezvolta valorile morale implica analiza proceselor prin care copilul adopta si interiorizeaza regulile si standardele comportamentului asteptat în societatea din care face parte. Interiorizarea poate fi definita ca procesul prin care standardele si valorile devin o parte a sistemului propriu de motive si care dirijeaza comportamentul, chiar si în absenta unor presiuni din partea celorlalti.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dezvoltarea Constiintei Morale la Prescolari.doc

Alte informatii

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei