Diagnoză și schimbare organizațională

Societatea moderna se afla intr-un permanent proces de schimbare si dezvoltare. Economia de piata actuala se caracterizeaza, in principal, prin tendinta de globalizare a competitiei, prin schimbari majore si rapide ale tehnologiilor si fortei de munca.

Aceste caracteristici sunt forte ce obliga organizatiile la eforturi sporite si permanente in realizarea schimbarilor necesare supravietuirii si eficientei. De aceea, orice schimbare intr-o organizatie este considerata ca o functie, atat a mediului extern (social, economic si politic), cat si a relatiilor dintre membrii, grupurile sau subgrupurile din cadrul organizatiilor.

Organizatiile nu se schimba de dragul schimbarii ci pentru ca fac parte dintr-un proces de dezvoltare mai amplu si trebuie sa reactioneze la noile schimbari din mediu, la restrictiile, cerintele si ocaziile care apar in acest domeniu ( Bogathy, 2002). La randul lor, in procesul de adaptare la schimbarea organizationala, oamenii trebuie sa se schimbe si ei: trebuie sa acumuleze noi cunostinte, sa abordeze sarcini noi, sa-si imbunatateasca gradul de competenta si, foarte adesea, sa-si schimbe obiceiurile de munca, valorile si atitudinile fata de modul de lucru din organizatii. Schimbarea valorilor si atitudinilor este esentiala. Probabil ca nu poate exista nici o schimbare reala fara o schimbare de atitudine ( Ilin,2001).

Nu ar mai fi nevoie de o analiza a procesului de schimbare daca si faptic totul ar fi atat de simplu precum pare pe hartie; organizatiile au insa dificultati de adaptare si reactie la schimbarile sociale.

Schimbarea are nevoie de sprijin de la cel mai inalt nivel ierarhic. Se pare ca este natural sa existe o relatie invers proportionala intre interesul middle-managerilor pentru schimbare si nevoia de aceasta. Ca sa administrezi sau sa accepti un proces de schimbare, trebuie sa fii constient de implicatiile sale si sa ai curajul de a-ti asuma riscurile. Consecintele te pot afecta direct, iar daca acum este bine, se poate sa vina timpuri atat de dure incat sa regreti ca nu ai facut-o la timp. De aceea, motivele pentru care companiile cu experienta aleg sa faca schimbarea sunt legate de reusita procesului de schimbare. Schimbarile nu sunt nici bune, nici rele. Dar modul in care sunt implementate si conduse este crucial pentru membrii organizatiei.

TIPOLOGII ALE SCHIMBARII

Schimbarile se situeaza, pe o scala a complexitatii, de la incrementale la transformationale.

Cele incrementale au loc īn cadrul unui departament de birou, iar cele transformationale au implicatii majore īn viata unei organizatii. Cresterea performantei unui departament prin folosirea mai buna a timpului de lucru e o schimbare incrementala, introducerea unui produs nou īn vānzare sau īn fabricatie la fel. De asemenea, īnsusirea unor tehnici permanente de lucru de catre manageri este un alt exemplu de schimbare incrementala.

Schimbarile transformationale sunt acelea care se refera la a cere angajatilor alte lucruri decāt obisnuiau sa faca: dintr-o organizatie de cercetare, o firma se transforma īntr-o organizatie de vānzari. Unui expert din domeniul ingineriei, medicinei sau IT i se cere sa se ocupe de vānzari sau de administratie-ca sa o poata face, trebuie sa aiba cunostinte noi, pentru care trebuie investite resurse. Schimbarile transformationale se refera la o evolutie catre o stare viitoare, care a fost definita īn termenii viziunii si ai sferei de aplicare strategice, acoperind scopul si misiunea organizatiei, precum si filozofia acesteia īn privinta unor chestiuni cum ar fi dezvoltarea, inovarea si valorile referitoare la oameni, la tehnologiile folosite.

O astfel de schimbare are loc īn contextul mediului extern concurential, economic si social si īn contextul intern al resurselor, culturii, sistemelor organizatiei.

Generatorii de schimbare si factorii ce influenteaza strategia

Discutiile teoretice īn problema generatorilor de schimbare se grupeaza īn jurul a doua aspecte.

Primul aspect e cel care pune accent pe modalitatea īn care organizatia ajunge sa īnteleaga ca schimbarea e necesara. Este vorba aici de schimbarile transformationale, de crize.

Al doilea aspect e cel care se refera la definirea clara a termenului "generator de schimbare", de explicare a schimbarilor din mediul extern ce atrag dupa sine schimbari organizationale.

Acesti generatori pot lua forma unor:

Barometre ale eficacitatii

Organizatiile obisnuiesc sa-si monitorizeze activitatile, angajatii (prin testarea acestora din punct de vedere motivational, profesional), costurile.

Crize

Uneori schimbarile organizationale sunt generate de o criza care face imposibila mentinerea status-quo-ului.