Empatie, Altruism si Agreabilitate – Comparatii in Functie de Variabile Socio-Demografice

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Empatie, Altruism si Agreabilitate – Comparatii in Functie de Variabile Socio-Demografice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 76 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Psihologie

Cuprins

Cap. I. Personalitatea
1.1.Personalitatea - definire
1.2. Perspective de abordare a personalităţii
1.3. Principalele paradigme cu privire la personalitate
1.4. Tendinţe noi în cercetarea personalităţii
1.4.1. Big – Five – o tendinţă accentuată în cercetarea personalităţii
1.4.1.1. Ipotezele modelului Big – Five
1.4.1.2. Apariţia modelului Big- Five. Repere istorice
1.4.1.3. Agreabilitatea – factor de personalitate Big - Five
1.4.2. Personalitatea în câmpul muncii
Cap. II. Afectivitatea la locul de muncă
2.1 Afectivitatea - consideraţii generale
2.2 Emoţiile
2.2.1.Emoţiile în organizaţii
2.3 Inteligenţa emoţională
2.4. Empatia – definiţii şi delimitări conceptuale
2.4.1. Funcţiile empatiei
2.4.2. Empatie şi comunicare
Cap. III. Comportamentul prosocial
3.1. Comportamentul civic organizaţional
3.2. Altruismul în organizaţii
Cap. IV. Designul cercetării
4.1. Variabilele cercetării
4.2. Ipotezele cercetării
4.3. Metodologia cercetării
4.3.1. Prezentarea lotului investigat
4.3.2. Construcţia instrumentelor
Cap. V. Rezultatele şi analiza lor
Cap. VI. Concluzii, limite şi direcţii viitoare ale cercetării

Extras din document

Argument

La o simplă privire, putem constata că toate noţiunile care se întreţesc pentru a da titlul şi expresia sintetică ale prezentei lucrări fac referire la aspecte profunde umane: aceea de simţi ce simte şi celălalt, de a iubi şi ferici pe altul şi de a ne face iubiţi prin grija ce-o purtăm în suflete.

J.J Rousseau susţinea că suntem toţi egoişti în esenţă: ''Omul pentru om este lup''. J.P. Sartre spunea că suntem aruncaţi în lume de nimeni pentru nimic şi că suntem destinaţi să ne purtăm războiul şi povara responsabilităţii singuri. Şi atunci, de ce între fericire şi împlinire nu poate sta semnul egal decât atunci când o împărţim cu ceilalti? De unde nevoia de validare prin comparare socială şi, mai profund, de unde sentimentul copleşitor de căldură sufletească resimţit în preajma semenilor noştri? De ce singuratatea e singura maladie care poate întuneca inima pană la scrum?

În opinia mea, oamenii pornesc de la valori socio-pozitive în esenţă. Distincţia dintre bine şi rău, care se manifestă ca şi predispoziţie înnascută la fiinţa umană, dă naştere unui comportament iniţial agreabil care survine tocmai din valori fundamentale, cum ar fi altrusimul. Însă studiul de faţă prezintă realitatea dependentă de variabile socio-culturale sau materiale, care pot schimba aceste valori cu cât individul înaintează în vârstă.

Iubirea faţă de ceilalţi ca condiţie sine qua non ulterioară primelor interacţiuni sociale de natură afectivă (de obicei cu parinţii) generează altruismul, dorinţa de a-i ajuta pe ceilalti până la sacrificiul de sine. Altruismul latent, în stare pură, poate atinge valori surprinzător de ridicate, însa cel manifest va fi întotdeauna condiţionat de natura relaţiilor dintre subiecţii care interacţioneaza, precum şi de normele socio- familiale care impun anumite limitări - nu îţi vei dona integral economiile pentru a ajuta un copil cu leucemie atunci cand propriii tăi copii au nevoi materiale.

Între altruism si empatie exista o relatie de dubla cauzalitate. Astfel, o persoană cu un grad ridicat de empatie va fi mai altruistă cu semenii, pentru că îi va inţelege şi se va simti mai apropiată de ei afectiv. De asemenea, o persoana cu un grad ridicat de altruism îşi va cultiva empatia tocmai în virtutea descoperirii celor mai bune mijloace pentru a facilita comunicarea nevoilor, dorinţelor etc.

Atitudinea agreabilă survine şi din empatie, dar şi din altruism, deoarece empatia creşte nivelul de toleranţă, de acceptare a celuilalt, şi astfel, subiectul va încerca să se facă plăcut - agreabil. Altruismul presupune agrebilitatea ca trăsatură fundamentală, pentru că din dorinţa de a ajuta pe ceilalti, individul va incepe tocmai prin a fi agreabil.

Aşadar, nu ne-am propus, desigur, descrierea şi explicarea tuturor aspectelor vieţii afective şi comportamentale, ea fiind complexă şi parţial conştientă, însă am urmărit să readucem în lumină câteva laturi esenţiale ale vieţii psihice, studiată mai mult sau mai puţin în ultimii ani.

Abordând în mod sistematic şi perseverent domeniul vieţii afective şi în special al manifestărilor ei durabile, al conduitei pozitive, psihologia ştiinţifică va putea înregistra un progres notabil, atît în planul teoretic cât, mai ales, în cel aplicativ.

CAP. I. PERSONALITATEA

1.1 Personalitate - definire

Analiza funcţională a diferitelor elemente luate separat dă rezultate pozitive numai când le considerăm ca verigi aflate în strânsă legătură ale unui întreg indivizibil. În plan psihologic, „elementele” ar fi procesele, funcţiile şi însuşirile psihice; întregul – Personalitatea. Problema personalităţii ocupă azi un loc central atât în cercetările teoretice cât şi aplicative.

Fisiere in arhiva (1):

  • Empatie, Altruism si Agreabilitate - Comparatii in Functie de Variabile Socio-Demografice.doc

Alte informatii

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE