Exodul Creierelor - Fenomenul Brain Drain

Expresia exodului de creiere datează încă din anii ’60, atunci când se referea strict la fenomenul de pierdere a forţei de muncă înalt calificată din ţările sărace. Cu timpul, diferiţi cercetători au dezvoltat diverse concepţii despre acest fenomen, dar cu toate acestea, i-au păstrat sensul esenţial şi anume, migraţia populaţiei intelectuale din ţările subdezvoltate către cele puternic industrializate. „Brain Drain” este unul din fenomenele actuale cele mai disputate când vine vorba de economia unei ţări. Chiar şi în societatea românească, acest fenomen a luat o adevărată amploare în ultimii 20 de ani şi poate fi unul din cauzele apariţiei crizei economice. Fenomenul numit ştiinţific „Brain Drain” este cunoscut sub o serie de alte denumiri: exodul creierelor, scurgerea creierelor, migraţia creierelor, furtul creierelor, exod de competenţe, furt de inteligenţă sau mişcarea capitalului uman, „human capital flight”. Însă, acest fenomen este natural pentru orice ţară, chiar şi pentru cele dezvoltate.

Scriitorul Aynrand a fost cel care a menţionat pentru prima oară termenul de Exod de creiere în anul 1957 în lucrarea sa „Atlas Shrugged”. Ulterior, în 2004, H.B Entzinger, Marco Martiniello, Catherine Wihtol de Whenden asociau conceptul exodului de creiere cu pierderea capitalului uman din ţările în curs de dezvoltare. În 1989 Nadeem şi Jahangir explicau termenul ca fiind pierderea unor cadre competente, profesionişti pentru societate de pe piaţa muncii autohtone. De asemenea, Johnson şi Regets au introdus un nou concept şi anume, „circulaţia de creiere” (Brain Circulation). Acesta se referea la ciclul pe care îl realizează, în special tinerii absolvenţi de universităţi şi tinerii specialişti. Aceştia se deplasează în străinătate pentru a-şi continua studiile postuniversitare sau pentru a face un stagiu sau schimb de experienţă, ca mai târziu să se întoarcă acasă, aducând cunoştinţe, aptitudini noi şi transfer de tehnologii. Cu cât diferenţele economice dintre ţări vor fi mai mari, cu atât procesul de migraţie se va amplifica.

De multe ori ne întrebăm de ce medicii, inginerii, cercetătorii, specialiştii au dorinţa de a părăsi ţara de origine. Motivele sunt aceleaşi ca şi cele ale exodului rural-urban. Dorinţa firească a individului de a duce un trai mai bun, de a găsi noi perspective şi de a avea câştiguri mai mari! Mulţi sunt nesiguri de viitor şi tocmai de aceea caută un loc de muncă stabil, oportunităţi de recunoaştere profesională, un mediu de lucru adecvat, dotat cu toate utilităţile necesare desfăşurării unei activităţi profitabile. Într-un cuvânt, motivul plecării este subdezvoltarea economică a ţării din care se emigrează. „Un profesor de matematică se mută de la Roma la New York, un avocat pleacă de la Sydney la Hong Kong, un director executiv ajunge la Bogota din Mexico City, iar un violonist lasă Serbia pentru Marea Britanie”, potrivit BBC News.

Situaţia însă este mult mai complexă, cauza nu este una singură, studii mai aprofundate ale fenomenului au identificat două tipuri de cauze, cele din ţara de origine, care împing spre emigrare şi pe de altă parte din ţara de destinaţie, care atrag imigranţii.Aceşti factori sunt numiţi”push-pull factors”,adică factori de respingere-atracţie.

Putem face următoarea paralelă între factorii de respingere, respectiv factorii de atracţie.

Tabel: Cauzele apariţiei exodului de creiere.

Nr.crt. Factori de respingere Factori de atracţie

1 Lipsa locurilor de muncă

2 Subdezvoltarea economică Perspective economice mai bune

3 Nivelul redus al salariilor Salarii şi venituri mai mari

4 Supraproducţia şi subutilizarea specialiştilor Disponibilitatea personalului cu experienţă

5 Lipsa cercetării şi dotărilor Dotări mai bune pentru cercetare

6 Discriminări la angajare şi promovare Condiţii de muncă mai bune şi oportunităţi de angajare

7 Dotări precare Alocarea de fonduri substanţiale pentru cercetare

8 Lipsa culturii şi tradiţiilor ştiinţifice Tradiţii culturale şi ştiinţifice bogate

9 Instituţii nefuncţionale

10 Dorinţa pentru o viaţă urbană mai bună Atracţia centrelor urbane

11 Dorinţa pentru o calificare superioară şi recunoaştere Sistem educaţional mai bun şi oportunităţi pentru specialişti

Prestigiul educaţiei străine

Decalajul tehnologic

Sursa: http://www.inforex.com.ro/ratiu_al/disertatie%202006.pdf

Se observă că, in general, un factor de respingere are echivalent un factor de atracţie, sunt însă şi factori fără un corespondent, la care însă putem imagina un echivalent.

În această viziune a factorilor de respingere-atracţie, lumea apare împărţită in două, ţări mai puţin dezvoltate economic in care acţionează factorii de respingere şi ţări dezvoltate in care acţionează factorii de atracţie.

Pe de altă parte, în ţările dezvoltate, numărul de specialişti este insuficient deoarece: sporul natural al populaţiei este mic- negativ câteodată, gradul de îmbătrânire creşte; costul educaţiei este mare; este mai ieftină acoperirea deficitului de specialişti prin imigraţie.