Experiențe Educaționale și Construirea Frontierelor Sociale

EXPERIENTE EDUCATIVE SI CONSTRUIREA FRONTIERELOR SOCIALE

Alegerea interviurilor prin filtrarea a trei clase sociale si clasificarea lor în ordine descrescatoare în functie de pozitia lor sociala constituie o prima tema a analizei transversale. Pentru realizarea acestei clasificari se tine cont de indicatorii acestei variabile. Recurgem asadar la cuantificarea nivelului de studii, a profesiei, a patrimoniului familiei, nu în ultimul rând la capacitatea de reproducere a patrimoniului familial, marcând continuitatea si discontinuitatea, ascendenta, respectiv descendenta.

Experientele educative reprezinta tinta supusa analizei având ca rezultat concluzii în ceea ce priveste fiecare frontiera sociala. Cazurile sunt analizate prin prisma unor nivele: experiente educative familiale, institutionale, stiluri educative, frontiere sociale, delegare a functiilor educative familiale, situatii contrastante în ce priveste pozitia sociala.

Tipologiile modului de transmitere a valorilor educative sunt o colaborare între diversele variabile asezate pe verticala si orizontala, rezultate prin analiza transversala a tuturor interviurilor componente a clasificarii în ordine descrescatoare.

Daca ne referim la familiile alese spre analiza din cadrul asa – numitei clase superioara, se poate face cu usurinta observatia asupra unor familii dezorganizate, destramate din diferite motive: fie cele pe baza ispasirii pedepsei neprivative de libertate a unui a dintre soti, a neconcordantei de asteptari maritale, lucru observat atât în cadrul clasei intermediare: plecarea în strainatate , cât si în cadrul clasei populare: divort prematur, climat familial presarat cu conflicte si violenta domestica.

Interviurile alese pentru analiza care pot fi incluse în cadrul unei clase speciale sunt: interviul cu doamna Carmen, asistent social, interviul cu domnul D.D., fost ofiter, momentan detinut si interviul cu doamna L, inspector de protectie a muncii.

În evaluarea pozitiei sociale a d-nei Carmen, facem referire la originea acesteia: bunicul a detinut o functie importanta- director de posta, capatând se pare o pozitie importanta în comunitate, iar bunica lucra în acelasi domeniu, bunici paterni erau agricultori. Tatal doamnei avea specializarea de tehnician dentar, iar mama doamnei preia profesia pe linie materna- aceea de telefonista, având studii de 10 clase.

Alegerea acestei familii spre analiza are la baza prototipul familiei monoparentale. Radacinile familiei evocate de catre doamna Carmen capata o valoare semnificativa, la care intervievata face apel ca la un reper important de recunoastere sociala în special la pozitia bunicului care era direcor de posta, cu un anumit renume în comunitatea de apartenenta. Pe de alta parte însa, nu excludem probabilitatea potrivit careia doamna Carmen îsi „construieste” pozitia sociala prin nivelul de studii mai ridicat decât al membrilor familiei de origine, fapt pentru care am putea include interviul de fata si în cadrul clasei medie- intermediara. Imaginea întregii pozitii sociale capata un alt spectru din momentul din momentul divortului prematur, când familia nucleara normala se transforma în familie monoparentala.

În cadrul clasificarii ocupa o pozitie superioara în pofida structurii de familie monoparentala, datorita gestionarii resurselor proprii si dorintei de afirmare. Doamna C. este preocupata de viitorul baietilor în ceea ce priveste studiile si îi sustine cu propiile sale resurse financiare. Tablourile de familie sunt guvernate de o model semnificativ în jurul caruia graviteaza viata de familie. În toate cazurile aceasta figura centrala este reprezentata de modelul patern, care în cazul domnului D.D reuseste sa tina familia unita, în alte cazuri actioneaza prin puterea exemplului ( bunicul notar al doamnei L.de la care apreluat capactatea de înselege oameni), sau detine o functie importanta care îsi pune amprenta pe recunoasterea si pozitionarea sociala a familiei. Atmosfera de familie este caracterizata de stabilitate, solidaritate si coeziune puternica între membrii familiei. În unul din cazuri continuitatea stabilitatii este zdruncinata de divortul prematur, pe motive de diferente în ceea ce priveste ascensiunea scolara.