Cuprins
- SUMAR
- 1. Fenomenul globalizarii
- 1.1. Globalizarea ca expansiune a dominatiei si dependentei
- 1.2. Globalizarea ca interdependenta în crestere la nivel mondial
- 1.3. Globalizarea ca omogenizare a lumii
- 2. Turcia contemporana si pericolul islamist
- 2.1. Proliferarea curentelor islamiste în rândul populatiei musulmane
- 2.2. Gândirea Selefita
- 2.3. Islamul Politic
- 2.4. Actiune la nivel european
- 3. Cazul românesc
- 3.1. Posibile riscuri pentru siguranta nationala a României
- 3.2. Activitatea de combatere a terorismului fundamentalist-islamic arab în România
- 3.3. În loc de concluzie
- BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
1. Fenomenul globalizarii
P. Worsley afirma ca "pâna în zilele noastre societatea umana nu a existat", însemnând ca doar astazi putem vorbi de forme ale asocierii care se raspândesc în întreaga lume, în sensul în care pâna acum niciodata nu s-au aflat pe scena totii actorii posibili. Într-un fel, posibilitatea unei singure societati umane mondiale a existat din totdeauna, dar ocazia nu a aparut decât acum. Lumea a devenit în aspectele importante un singur sistem social, ca rezultat al dezvoltarii legaturilor de interdependenta care afecteaza acum pe fiecare dintre noi. Sistemul global nu este doar un mediu în interiorul caruia se dezvolta si evolueaza societatile particulare. Legaturile sociale, economice si politice care traverseaza granitele dintre state conditioneaza în mod decisiv soarta celor care traiesc în fiecare din ele. Termenul general folosit pentru a caracteriza aceasta interdependenta crescânda a societatii umane este acela de globalizare.
Fenomenul globalizarii reprezinta etapa viitoare a procesului general de dezvoltare politico-economica si culturala a omenirii. Pentru moment este dificil sa vorbim cu oarecare certitudine despre efectele de lunga durata ale procesului de globalizare asupra comunitatii internationale dar, chiar si acum, este clar ca procesul de globalizare are atât un impact pozitiv, cât si unul negativ. Partea pozitiva a acestui proces este ca va asigura circulatia informatiei si va spori interactiunea dintre tari, care la rândul ei deschide noi posibilitati pentru dezvoltarea civilizatiei umane, îndeosebi în sfera economica. Intensificarea schimburilor comerciale, investitionale si tehnologice între diferite regiuni, facilitarea contactelor interumane, familiarizarea cu culturile altor popoare sunt, cu siguranta, benefice pentru omenire.
Pe de alta parte, odata cu aceasta, globalizarea comporta si noi provocarii, carora omenirea trebuie sa le faca fata. Multe pericole au un caracter regional sau chiar planetar: catastrofe ecologice si tehnologice, criminalitatea transnationala, terorismul international etc.
Expansiunea necontrolata a unor modele culturale de calitate îndoielnica aduce un prejudiciu traditiilor nationale si culturale ale popoarelor, amenintând originalitatea lor. Intensificarea procesului de globalizare prezinta si unele pericole pentru economiile nationale. În acelasi timp, din cauza distribuirii neuniforme ale avantajelor globalizarii, aspectele negative ale acestui proces se vor rasfrânge negativ în special asupra tarilor în curs de dezvoltare, astfel încât acestea ar putea ramâne departe de progres sau chiar în afara lui.
Cresterea interdependentei în relatiile internationale generata de globalizare aduce si noi aspecte ale notiunii de "securitate nationala si internationala". astfel creste numarul factorilor externi care influenteaza functionarea stabila a societatii. Starea securitatii internationale influenteaza din ce în ce mai mult posibilitatea de garantare a securitatii nationale. De aceea, mentinerea stabilitatii la nivel global, acordarea asistentei în crearea unor astfel de mecanisme internationale ce ar asigura o dezvoltare durabila si echilibrata, va deveni o prioritate si una din principalele probleme pentru comunitatile regionale.
Totusi, exista opinii conform carora fenomenul globalizarii nu ar fi unul nou si necunoscut omenirii. Bazele sistemului economic global au fost puse odata cu descoperirile geografice, dezvoltarea transporturilor si telecomunicatiilor, a întregii economii mondiale. Ceva similar cu ceea ce numim astazi globalizare a avut loc si înainte de primul razboi mondial, când lumea a fost împartita între marile puteri, devenind astfel mai omogena si mai usor de dirijat. Primul si al doilea razboi mondial, revolutiile ce le-au urmat, la fel ca si procesul de decolonizare au încetinit putin procesul de globalizare a economiei mondiale. Astazi, în schimb, aceasta este una dintre problemele de pe ordinea de zi a politicienilor si politologilor.
Putem concluziona ca, mai întâi de toate, globalizarea este un proces geoeconomic si mai apoi geopolitic si geocultural. Acest proces nu este numai o apropiere, o integrare a economiilor mai multor tari. Se schimba caracteristicile calitative ale acestor economii, care se transforma din niste sisteme închise în elemente ale unui sistem mondial. Astfel, se schimba însusi notiunea de "economie nationala".
Institutia economica de baza devine corporatia transnationala, care îsi amplaseaza fabricile si îsi comercializeaza produsele acolo unde îi este mai convenabil, fara a lua în considerare existenta granitelor. Din aceasta cauza are loc aprofundarea procesului de diviziune internationala a muncii, iar în cadrul unui singur stat, fie si dezvoltat, apare "economia dubla", apar "enclavele înfloritoare", "regiuni donatoare", "regiuni creditabile". În replica, regiuni întregi se transforma în furnizori de materie prima si piete de desfacere pentru corporatiile transnationale, fara a-si mai dezvolta productiile proprii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Extremismul Religios - Studiu de Caz Turcia.doc