Formarea Identității Morale și Valorizarea Intrinsecă a Adolescenților

INTRODUCERE

Cercetările de durată denotă faptul că educaţia morală are impact asupra nivelului de dezvoltare cognitivă a indivizilor. În timp ce rădăcinile sale istorice sunt diverse şi includ preocupările a numeroşi educatori: filozofi, psihologi, susţinătorul ei contemporan este Lawrence Kohlberg.

Morala reprezintă o vastă categorie de principii și norme de viață, reguli de comportamente umane specifice unei societăți la nivelul dezvoltării acesteia. Persoanele de-a lungul vieții își stabilesc anumite reguli de conviețuire în dependență de educație și felul fiecăruia de a se forma și de a fi.

Esenţa educaţiei morale constă în crearea unui cadru adecvat interiorizării componentelor moralei sociale în structura personalităţii morale a copilului, elaborarea şi introducerea profilului moral ținînd cont de normele impuse în societate. Astfel educația morală tinde spre fomarea individului ca subiect moral, subiect ce gândeşte şi acţionează în spiritul cerinţelor şi exigenţelor moralei sociale, a idealului, a valorilor, normelor şi regulilor pe care ea le deţine.

Un ideal moral bine constituit e fundamentul oricărui sistem moral, caracteristic şi definitoriu tendinţei şi opţiunilor comportamentale unei societăţi, cît și latura aliată a tuturor elementelor componente ale acestui sistem moral. El întruchipează perfecțiunea, în care adolescentul e protagonistul propriei dezvoltări morale. Adolescentul însușește condiția sa, se dezvoltă, se (auto)educă și se realizează atît fizic, cît și în mare măsură în plan moral. Acesta tinde continuu spre ideal, indiferent de faptul realității, el urmează calea autodepășirii, el participă activ la autodezvoltare și autovalorizare.

Formarea conduitei și conștinței morale favorizează unul din cele mai complexe planuri în formarea identității morale a adolescentului : se bazează pe acțiuni și deprinderi morale, care abia prin cristalizarea și generalizarea lor se vor structura ca trăsături de ordin moral.

Frumusețea morală se manifestă și angajează adolecentul în aprecierea panoramei acesteia; ce are contribuție majoră pentru perceperea, recepționarea, înțelegerea și totodată stabilirea unui climat armonios și benefic pentru o educație morală superioară.

În procesul formării valorilor morale se va respecta și o anumită gradație specifică particularităților de vîrstă. Concomitent familiarizării adolecentului cu normele morale, se formează emoțiile și sentimentele morale, atitudinile morale, trăsăturile de caracter, convingerile, obișnuințele ce reprezintă obiective esențiale ale sistemului inițial.

Louis Legrand considera conștiința morală ca o cunoaștere a valorilor întipărite în comportamentul persoanei, integrarea implicînd obligația în cazul cînd voința individuală nu se corelează cu valorile. Deci gîndirea operativă a persoanei denotă felul prin care își dirijează propiile acțiuni, valori și conduite ale vieții și tine cont de exemplele pe care le întîmpină zi de zi..

Exemplele pe care le analizeaza si pe acelor maturi se bazează pe însuşirea unor modele ce întruchipează fapte şi acţiuni morale. Efectul pe care il are exemplul asupra lui îl constituie comportamentul celor din jur, iar pe de altă parte, tendinţa spre imitaţia proprie omului, în general. De obicei noi imităm ceea ce corespunde la un moment dat cu preocupările, dorinţele şi aspiraţiile noastre. Și de obicei aceasta imitare preia sau îmbracă o serie de nuanţe, în funcţie de personalitatea celui care preia exemplul, cît şi de situaţia în care acţionează.

Un alt autor Geissler abordează educația morală privind consecințele și problemele fundamentale ale acesteia. Înainte de transmiterea oricărei valori cognitive, a continuțului, adolescentul trebuie să afle că în comportamentul său pătrund necontenit decizii valorice și trecînd prin rațiuni sunt lipsite de consistență și stabilitate. O parte a educației morale trebuie să se rezume la evidențierea valorilor privind deciziile și condițiile unei acceptări sau respingeri diferențiate.

Respectiv pentru ca educația morala să denote un sens valoric, experiența trebuie să fie baza care o constituie în esență.

Adolescentul permanent se confruntă cu luarea unor decizii care deseori influiențează comportamentul acestuia, cît și modul de gîndire în care se accentuează spontanietatea și rapiditatea de care dă dovadă Sunt anumite valori pe care le însușesc sau se conduc și anumite reguli morale pe care le acceptă sau le refuză total. Asta ține de particularitatea de vîrstă și dorinta de a asimila norme de conduită etică constante în timp.

Evaluarea administrată pe o persoană cu valori bine definite reprezintă nucleul avansat al cunoștințelor, deprinderilor și conduitelor spirituale. În ceea ce privește regulile morale, în cazul cînd provin devieri pe marginea unor fundaluri de semnificație valorice, acestea își pierd din funcționalitate și validitate. Exemplu: Cum trebuie un adolescent să însușească o normă morală?; După ce reguli morale trebuie să se conducă spre a se dezvolta ca o personalitate empatică cu un nivel ridicat de inteligență emoțională și cu o ghidare a propriilor gînduri și acțiuni? Adolelescentul trebuie dirijat spre dezvoltarea abilităților de comunicare, prin achiziția unui sistem propriu de valori, prin dezvoltarea strategiilor de rezolvare de probleme și de luare de decizii. Părintele trebuie să comunice cu adolecentul despre sentimentele sale, să-l asculte cînd își exprimă gîndurile și trăirile, să-i acorde atenție cînd are nevoie, să trateze copilul ca o persooană valoroasă, să-l lase să facă alegeri chiar și atunci cînd greșește; să nu-și respingă copilul, acesta are nevoie să fie acceptat ca persoană, aceasta fiind temelia asigurării unei educații morale eficiente.

În toată complexitatea ei, educația morala sprijină persoanele în cauză să obțină performanțe educaționale deosebite și o viață plină de succese, împliniri, armonie însoțită de satisfacții și bucurii spirituale.

Un aspect important al educației morale este povaţa o metoda ce se bazează pe valorificarea experienţei morale a omului, exprimată în proverbe, cugetări, maxime etc., și astfel se formează conştiinţa morala.

Nu doar prin exemple și povețe sau mesajele educative ce vin de la profesori, ne pot impune cerinţe care să orienteze sau să verifice moralitatea, ci maximele, cugetările, proverbele sau aforismele: "Seamănă la tinereţe, ca să ai la bătrîneţe".