Iluziile Pozitive

Introducere

Richard L. Gregory de la Oxford University a definit iluziile prin urmatoarea fraza:

“Noi traim in doua lumii – experimentând perceptiile alaturi de conceptele pe care le intelegem – amandoua bazate pe cunostinte si presupuneri care pot fi gresite ,,

Studii anterioare si explicatii teoretice

Când oameni vad stirile despre cei care au supravietuit la un un eveniment traumatic deseori îi putem auzi spunând urmatoarele fraze: ,,Am aflat ceea ce este important în viata,, sau ,, Noi suntem sortiti pt.a fi împreuna,…Multe dintre astfel de afirmatii sunt credinte de afirmare a sinelui, altele sunt bazate indiscutabil pe iluzii .În literatura de specialitate exista notiunea de sperante false –,, false ,, hope, în care indivizi îsi bazeaza expectantele mai degraba pe iluzii decât realitate; isi propun scopuri neadecvate, nerealizabile; însa cel mai important lucru este ca exista strategi care ajuta la obtinerea scopurilor. Snyder si Harris(1991)în teoria sperantei au descries aceste strategi.

De Shelly E.Taylor , din articolul – on healthy illusions-

Iluziile definite de Taylor si Brown (1999)promoveaza anumite criterii ale sanatatii mentale, incluzând abilitatea de a avea grija de altii,de a-i lua în considerare, abilitatea de a fi fericit sau multumit si abilitatea de a se implica într-o activitate de lucru creativa si productiva.

Talylor si Brown (1988) referindu-se la perceperea de sine exagerat de pozitiva cum ar fi iluziile pozitive, ne sugereaza ca exista trei tipuri. Primul tip când când indivizi se percep pe ei însusi mult mai pozitiv decât sunt în realitate. Al doilea tip când indivizi cred ca au control mult mai mare asupra evenimentelor din viata dar de fapt realitatea e alta. Al treilea tip se refera la situatia când indivizi sunt neralisti in privinta viitorului lor pe care îl optimitzeaza exagerat. Acceiasi cercetatori Taylor si Brown

(1988) au aratat ca în general indivizi care au tendinta mai mare de a avea iluzi positive sunt cei cu stima de sine mai scazuta si depresivi.

Cercetarile realizate asupra memoriei de catre Kuiper,Olinger,MacDonald si Shaw ( 1985) au demonstrat ca participantii retin mult mai pozitiv informatiile despre ei însusi în comparatie cu informatiile negative. Regan, Snyder si Kassin (1995) au demonstrate ca bunastarea indivizilor creste odata ce se angajeaza în munca productiva. Trafimow ,Triandis si Goto(1991) au presupus ca exista doua structuri cognitive unde self-ul privat si individual apartin selfu-lui cognitiv. Cuvintele cheie a studiului pe care îl voi prezenta sunt self-ul individual, self-ul colectiv, self-ul relational si self-ul cognitive.

Self-ul individual- structura in care sunt stocate caracteristicile caracterului si comportamentuli.Self-ul colectiv-structura care stocheaza cognitii referitore la apartenenta unui grup. Self-ul relational –structura care stocheaza cognitii referitoare la relatia individului cu celalalt.Self-ul cognitive-structura care stocheaza informatii referitoare la sine si la alti.

Studiul pe care-l voi prezenta se refera la Valentele Selfu-lui- Cognitiv : Pozitivitatea Selfu-lui – Declarativ Individual

Rezumatul.

Bazata pe cercetarea lui D.Trafimow,H.C.Triandis si S.Goto (1991), privind distinctia dintre self-ul privat, self-ul colectiv si self-ul relational( adica individualitatea privata,colectiva sau relationala), autorii Gregg D.Bromgard, David Trafimow si Irina

K.Bromgard au cercetat valenta self-lui a fiecarui individ in parte.Autorii au administrat fiecarui participant fie o individualitate privata,o individualitate colectiva sau o individualitate relationala si i-au rugat apoi sa scrie 20 de afirmatii.