Influența zgomotului de fundal asupra memoriei de lucru

1.Scopul cercetarii

Acest studiu are ca si scop investigarea efectului zgomotului de fundal asuprea memoriei de lucru. Exista mai multe cercetari care s-au efectuat pana acum dar cercetarea mai amanuntita a acestui fenomen este importanta deoarece putem ajunge sa intelegem cat de tare influenteaza zgomotul capacitatea memoriei, deci, un bun inceput pentru investigarea unor metode de facilitarea a acestei capacitati in conditii de zgomot. Importanta studiului in plan practic consta in oferirea de date empirice care intaresc rezultatele de pana acum, oferind totodata suport viitoarelor cercetari in domeniu si rezultate privind influenta pe care zgomotul de fundal il are asupra memoriei de lucru.

In plan teoretic, acest studiu ar putea arata influenta pe care o are, in sens cantitativ, atunci cand sarcina de lucru este memorarea unui sir de cuvinte.

2.Fundamentare teoretica

Mediul in care o persoana achizitioneaza un set de informatii este cruciala pentru facilitarea encodarii, stocarii si reactualizarii acestuia. In urma unor studii asupra obiceiurilor de invatare a studentiilor, cercetatorii au aratat ca abilitatea de concentrare reprezinta un factor semnificativ in determinarea notelor dintr-un semestru. (Nonis, 2010). Intr-un efort de sporire a eficienței invatarii, frecventarea unui loc linistit si lipsit de stres este un punct bun de plecare. În aceste situații, zgomotul nedorit poate fi sursa mare de distragere. Din punct de vedere psihologic, zgomotul nu este doar o neplacere, ci și un potențial stresor care are capacitatea de a declanșa răspunsuri “fight or flight”.(Walters, J., & Westman, J., 1981)

O parte importantă in procesul de învățare și înțelegere este memorarea. În mod specific, memoria de lucru, ce se referă la păstrarea activă a informațiilor în componenta de stocarea termen scurt. Utilizarea memoriei de lucru permite manipularea și reactualizarea materialului pentru o perioadă limitată de timp (Gilbert, 2015)

Memoria de lucru este utilizată în multe sarcini cognitive, dar este vulnerabilă la distragerile auditive. Un exemplu proeminent al acestui lucru este efectul sonetului irelevant. Acest fenomen se referă la modul în care "zgomotul de fundal cu intensitate scăzută" interferează cu capacitatea de a finaliza o "sarcină de reactualizare seriala imediata". (Beaman, 2005) Performanța în sarcini de reactualizare în timpul expunerii la zgomotului este "redusă la aproximativ o treime din nivelul acesteia în lipsa lui ". (Banbury & Berry, 1998)

O posibilă explicație privind motivul pentru care memoria devine afectată în prezența zgomotului este că acesta este perceput ca stres. Astfel, zgomotul poate fi interpretat ca un avertisment care are ca rezultat un răspuns la stres. Cu toate acestea, acest sistem de avertizare a evoluat pentru a răspunde la sunetele din cadrul natural. Este posibil ca intensitatea surselor

moderne de zgomot să conducă la supraîncărcarea auditivă la oameni. (Walters, J., & Westman, J., 1981) Studii anterioare au constatat că efecte fiziologice grave ar putea rezulta din expunerea prelungită a zgomotului. (Rylander, 2004) Aceste efecte includ stresul oxidativ, frecvența cardiacă crescută, creșterea tensiunii arteriale și creșterea nivelului hormonilor de stres. (Babisch, W., Basner, M., Gori, T., & Münzel, T., 2014).

Memoria de lucru se refera la capacitatea limitata care intermediaza informatia intre memoria senzoriala si memoria de lungu durata, mai este denumita “memorie de lucru”. Capacitate a memorie de lucru este in medie de 7 obiecte, dar variaza intre 5 si 9. (Miclea, 1999)

Memoria de lucru- capacitate limitate care intermediaza informatia; in medie capacitate de 7

Zgomot- sunet ce este considerat relevant pentru o persoana intr-o anumita situatie; sunet ce poate fi auzit in timpul ascultarii altor sunete ce fac obiectul atentiei unui om