Inteligență emoțională

Introducere

Actualitatea cercetării. Societatea modernă caracterizată prin transformările ce au loc în structurile economice, sociale și culturale influențează construirea identității, a spiritualității și a mentalității omului modern. Omenirea mereu a fost interesată de success și adaptare în mediul social. Succesul nu este asigurat întotdeauna de diploma unei facultăți economice sau de anii de experiență. Un factor important pentru performanța profesională și pentru promovare îl reprezintă inteligența emoțională. Astfel, Inteligența Emoțională a devenit un câmp important de cercetări în domeniul resurselor umane, management, educație și psihologie. Daniel Goleman, care a promovat conceptul de EQ, susține că nu mai este suficient ca la locul de muncă să dispui doar de inteligență mentală, deoarece multe dintre problemele cu care ne confruntăm sunt de natură emoțională. Prin urmare, abilitatea de a rezolva în mod eficace problemele umane depinde de capacitatea de a ne dirija propria stare emoțională, astfel încât să ne echilibrăm și să ne aflăm în contact cu trăirile noastre interioare. Mai mult, studiile recente au demonstrat faptul că EQ prezice aproximativ 80% din succesul unei persoane în viață.

Tema acestei cercetări o reprezintă studiul influenței nivelului inteligenței emoționale al adulților asupra motivației spre succes . Observabil este faptul că anumite persoane au rezultate deosebite în practică și reușesc mai bine în viață decât altele, care au un IQ (cognitiv) mai mare.

Din punct de vedere teoretic, inteligența emoțională se referă la capacitatea de a cunoaște propriile emoții și sentimente și pe ale celorlalți, de a ne motiva și de a face un mai bun management al impulsurilor noastre spontane, cât și al celor apărute în relațiile cu ceilalți.

Pe de altă parte, inteligența cognitivă este capacitatea de a învăța lucruri noi, de reactualizare a informațiilor, de raționament, de aplicare a cunoștințelor și de rezolvare a problemelor , capacitatea de adaptare la noile condiții și situații de viață.

Actual în Republica Moldova, încă de pe băncile școlii copiii sunt învățați să asculte, să nu dea frâu liber imaginației (pentru că ar rezulta comportamente necivilizate sau nepermise), să răspundă numai când sunt întrebați. Tot ceea ce contează (uneori) e să știe lecțiile și temele aproape mecanic, dacă vor să obțină note bune, astfel nedezvoltându-și abilitatea de a-și exprima, comunica sentimente și emoții. Astfel, mulți nu reușesc azi în viață deși au un nivel de inteligență cognitivă ridicat.

Gradul de cercetare. Studiile privind inteligența emoțională sunt relativ recente, ele debutând în jurul anilor ’90. Au fost elaborate diverse studii cu referire la inteligența emoțională de către J. Mayer, P. Salovey, R. Bar-On, D. Goleman etc.

În definirea inteligenței emoționale, au fost conturate câteva direcții principale, una dintre ele fiind prezentată de către J. Mayer și P. Salovey și indicând că: inteligența emoțională reprezintă instanța capabilă de a controla și regla propriile sentimente și pe cele ale celorlalți și de a ne dirija gândurile și acțiunile.

R. Bar-On grupează componentele inteligenței emoționale după comportamentele observabile care se pot regla în procesul educațional, și anume: aspectul intrapersonal, aspectul interpersonal, adaptabilitate, controlul stresului și starea generală. J. Mayer și P. Salovey, R. Bar-On consideră că în cadrul inteligen- ței emoționale sunt incluse cinci domenii: conștiința de sine, stăpânirea emoțiilor, motivarea interioară, empatia, stabilirea și dirijarea relațiilor interumane

Conform viziunii lui Daniel Goleman, constructele care compun această formă a inteligenței sunt:

- conștiința de sine - încredere în sine;

- auto-controlul - dorința de adevăr, conștiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea;

- motivația - dorința de a cuceri, dăruirea, inițiativa, optimismul;

- empatia - a-i înțelege pe alții, divesitatea, capacitatea politică;

- aptitudinile sociale-influența, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relații, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru în echipă.

Obiectul cercetării îl constiuie influența nivelului inteligenței emoționale al adulților asupra motivației spre succes.

Scopul cercetării constă în determinarea influenței nivelului inteligenței emoționale al adulților asupra motivației spre succes.

Ipoteza cercetării. Nivelul inteligenței emoționale al adulților influențează asupra motivației spre succes. Dacă adulții au un nivel înalt de EQ atunci nivelul motivației spre succes va fi mai înalt și invers dacă adulții au un nivel scăzut de EQ atunci motivația spre succes va fi mai redusă.

Obiectivele cercetării:

- Abordarea fundamentelor teoretice privind inteligența emoțională.

- Analiza factorilor motivaționali .

- Determinarea influenței inteligenței emoționale la adulți asupra motivației spre succes.