Managementul Clasei de Elevi

REZOLVAREA UNUI CONFLICT ÎN CLASA DE ELEVI PRIN ANALIZA SWOT

1.Conflict:Generalității

În orice colectivitate, clasă, grup, apar stari tensionale provocate de cause diverse, manifestându-se sub forme variate, latent sau active , în mod progresiv sau regresiv, de scurtă durată sau lungă durată, cu efecte immediate sau întarziate, rezolvate parțial ori total sau amânate, rezolvate direct sau printr-un complex indirect de metode și factori.

Școala (și ,mai ales, școala noastră) trebuie să fie/ devină mai pregnant, un mediu securizant, sanogen dar care să nu-I ascundă elevului adevărata față a relațiilor interumane, care care poate să poarte uneori amprenta rupturii și a violenței sau, dimpotrivă, să-l instrumenteze pe acesta cu strategii de indentificare și soluționare optimă a tuturor diferențelor inter și intraindividuale.

Din punc de vedere managerial, conflictul este definit ca o stare afectivă caracterizată prin neliniște, ostilitate, rezistență, agresiune deschisă precum și toate tipurile de opoziție și interacțiune antagonist inclusiv competiția. Dintre termenii relativ sinonimi cu cel de conflict evidențiem neînțelegerea, cearta, dispută, înfruntare, confruntare, antagonism, diferend, dezacord.

Conflictul este o parte firească a vieții de zi cu zi o realitate a vieții cotidiene, inerentă în relațiile interumane, nu o catastrofă sau o întamplare nefericită.

- conflictul poate fi abordat pe cai positive sau negative

- abordat în mod pozitiv, conflictul poate avea rezultate creative, poate fi o forță

pozitivă pentru creșterea personal și schimbarea social

- abordat în mod negative, conflictul poate avea rezultate distructive atât din punct de

vedere emoțional, spiritual cât și fizic

- înainte de abordarea lor în vederea soluționării, conflictele trebuie recunoscute.

- într-un conflict, sentimentele sunt importante; câteodată nu ajungem la motivele

conflictului și nu-l putem rezolva până când nu luăm în considerare sentimentele neconștientizate

Coborând în planul particular al managementului clasei și vorbind despre climatul școlar și relația professor-elev se pot identifica în sinteză, următoarele cauze:

- cunoașterea empirică a elevilor, a particularităților așteptărilor, experienței sociale

anterioare, a puterii lor de integrare;

- nerezolvarea unor stări conflictuale mai vechii, pe fondul cărora se acumulează noi ‘’dovezi’’.

- stimularea inegală practicată în activitate.

- evaluarea subiectivă a cunoștințelor și a comportamentului afectiv-atitudinal.

- acordarea de prioritate, în continoare, informativului cu neglijarea aspectelor formării

dezvoltării elevilor.

- nevalorificarea preocupărilor de studiu independent ale elevilor de afirmare a creativității de completare prin activități extrașcolare.

- abuzul de muncă fromtală care blochează afitmarea unor elevi

- utilizarea ‘’expresilor și atitudinilor ucigașe’’ în raporturile cu elevii, menținerea unor catalogării

- nestăpânirea propriilor nemulțumiri cauzate extern, dar prelungite în clasă.

- neadaptarea la evoluția dezvoltării elevilor, la particularitățile de vârstă (mai ales în

perioada pubertăți).

Conflictele dintre elevi sunt într-un număr semnificativ în fiecare zi de școală.

Sistemul concurențial promovat de învățământ generează, pe de o parte, marginalizarea elevilor fără aptitudini înalte în domeniul intelectual (chiar dacă acești elevi ar putea fi dotați pentru alte domeni): artistic, sportiv pe de o altă parte o ‚’’luptă pentru putere’’ o competiție dură și adesea irelevantă pentru un loc în vârful ierarhiei școlare competiția tinde să anuleze cooperarea. Din această ultimă perspectivă întalnim elevi care din dorința de a ocupa o poziție cât mai bună într-o ierarhie școlară văd în colegii lor potențiali dușmani.