Managementul Stresului la Bibliotecari

Prin interventie de management al stresului se întelege ‘orice activitate, program sau oportunitate initiata de organizatie, care se centreaza pe reducerea stresorilor existenti sau pe sprijinirea eforturilor angajatilor de a minimiza consecintele negative ale expunerii la stresori’(DeFrank & Ivancevich,1998). Desi nu întotdeauna eficiente, cercetarile arata ca acele interventii care au avut un design stiintific corect si au fost implementate în mod adecvat, au avut ca rezultat reducerea stresului perceput de angajati, îmbunatatirea starii de sanatate a acestora, dar si beneficii pe termen lung, la nivelul organizatiei din care acestia faceau parte.

Am considerat oportuna alegerea ocupatiei de bibliotecar datorita naturii muncii, care pe lânga aspectul tehnic, legat de pregatirea de specialitate, necesita si abilitati interpersonale în relatia cu utilizatorii. Postul de bibliotecar are un potential crescut de stres deoarece bibliotecarii trebuie sa raspunda cerintelor formulate de utilizatori, având un control redus în ceea ce priveste activitatea profesionala de zi cu zi. Personalul ‘de interfata’ între utilizatorii serviciilor oferite de biblioteca si institutia în sine trebuie asadar sa fie pregatiti pentru a raspunde cât mai eficient solicitarilor formulate de utilizatori si în acelasi timp sa poata oferi informatii despre activitatea, resursele si serviciile bibliotecii. Acest gen de activitate poate fi extrem de solicitanta, de aceea se acorda tot mai multa importanta procesului de formare continua si de dezvoltare personala în rândul ocupantilor postului de bibliotecar.

Obiectivul general al lucrarii îl constituie asadar gasirea unei solutii practice privitoare la managementul stresului ocupational pentru postul de bibliotecar.

Bibliotecarii sunt cei care faciliteaza accesul la informatii, deci sunt mediatorii între utilizator si informatia stocata în biblioteca. Pentru a putea îndeplini eficient acest rol, acestia au nevoie de doua competente majore, si anume:

- Competente profesionale specifice - cunostinte în domeniul gestionarii si accesului la informatie, tehnologie, management, cercetare stiintifica, biblioteconomie, dar si abilitatea de a utiliza aceste cunostinte pentru a putea oferi servicii de calitate;

- Competente personale – reprezinta un set de deprinderi, atitudini si valori care permit unui bibliotecar sa lucreze si sa comunice eficient, sa se intereseze de dezvoltarea personala continua, pe parcursul întregii cariere profesionale si sa supravietuiasca noilor conditii de munca.

Instruirea profesionala poate fi o activitate benefica atât pentru angajat, cât si pentru organizatie ca întreg. Când instruirea are succes, ea permite individului sa obtina performante crescute si sa resimta un nivel crescut de satisfactie profesionala, ceea ce va duce în final la realizarea succesului la nivel organizational. În aceste conditii, interesele individuale ajung sa se suprapuna intereselor organizatiei careia apartine individul.

II. Stresul ocupational

Atunci când se face referire la stresul care afecteaza viata profesionala, termenul consacrat este cel de stres ocupational (SO), înteles ca si ‘raspuns adaptativ moderat de diferentele individuale, care este consecinta oricarei actiuni, situatii sau evenimente speciale (stresori) care solicita resurse si eforturi de adaptare din partea angajatului’ (DeFrank & Ivancevich, 1998).

Costurile stresului ocupational

La nivel organizational, s-a constatat ca anual, 4% din orele de munca se pierd datorita absenteismului provocat de stres, costurile erorilor de munca, reducerea productivitatii, etc. Costurile rezultate din scaderea calitatii vietii, însumate cu costurile economice reale, ofera o imagine asupra gravitatii problemei stresului ocupational. De aceea, din ce în ce mai multe companii încearca sa implementeze diferite solutii pentru reducerea stresului ocupational.

Factori de stres ocupational

Factorii stresanti care actioneaza în mediul muncii cunosc o mare varietate, printre care încarcarea / subîncarcarea în munca, absenta suportului social si / sau familial, probleme legate de rol, factori fizici (zgomotul, temperatura), sunt cei mai frecvent mentionati. Reactiile la stres sunt si ele foarte variate, de la absenteism, tendinta spre fluctuatie, insatisfactie profesionala si pâna la tulburari psihosomatice dintre cele mai diverse.

Surse de stres ocupational la locul de munca

Sharif & Salvendy (1982, în Cooper, 1990), în finalul unui studiu despre stres, au facut observatia ca “numarul de factori ce pot fi considerati potentiale surse de stres la locul de munca este practic nelimitat. Oricum, daca ar trebui sa stabilim principala sursa de stres ocupational, aceasta ar fi incertitudinea”.

Indiferent de rezultatul comparatiei slujbelor în functie de nivelul de stres pe care îl implica fiecare, este important de recunoscut ca fiecare post în parte are un potential de factori stresanti. Cercetatorii au identificat cinci categorii majore de stres la locul de munca (Cooper & col.,1994; Arnold, 1998), care se regasesc în toate posturile existente, dar variaza în intensitate, în functie de specificul fiecarei meserii. Cele cinci categorii sunt, dupa cum urmeaza: factori intrinseci locului de munca, rolul detinut în organizatie, relatiile de la locul de munca, dezvoltarea carierei, structura si climatul organizational.

Stresul ocupational la bibliotecari

Silson, T. (2000) a realizat o lista cu factorii de stres responsabili de aparitia stresului în orice organizatie, factori prezenti si în biblioteci. Lista este rezultatul cercetarilor întreprinse de Hodges, 1990; Leung, 1984; Schneider, 1991, Bunge, 1997, Mira si col, 1992, Jordan, 1990 si contine urmatorii factori:

- Roluri de munca insuficient clarificate;

- Lipsa sentimentului de control a angajatului privind propria munca;

- Absenta recunoasterii eforturilor depuse si a calitatii muncii prestate (fie din partea conducerii, fie a utilizatorilor);

- Absenta feedback-ului din partea sefului direct;

- Inflexibilitate, lipsa tehnologiei;

- Cerinte de a realiza sarcini cu limite de timp nerealiste (sub presiunea timpului);

- Expectante prea ridicate din partea utilizatorilor (cititorilor);

- Buget limitat - care duce la restrângerea personalului si la suprasolicitare în munca;

- Salarii nesatisfacatoare;

- Absenta unui plan de cariera (imposibilitatea de a promova, insecuritatea postului, etc.).

Bunge (1997) a realizat o comparatie între bibliotecarii din institutiile bugetate de stat si bibliotecile private (din SUA), iar unul din rezultatele acestei cercetari se refera la diferentele legate de principalii stresori care îi afecteaza pe ocupantii posturilor de bibliotecar. În bibliotecile publice, principalii stresori erau asociati cu lipsa personalului suficient - ceea ce duce la supraîncarcare în munca, în timp ce în cazul bibliotecilor private, principala sursa de stres a fost semnalata relatia cu patronii.