Monografie profesională - polițist de ordine publică

Introducere

Elaborarea unei monografii profesionale presupune informaţii privind obiectul şi natura activităţii profesiei, solicitările de natură fizică şi fiziologică, solicitările de natură psihică şi date privind personalitatea, iar sintetizarea acestora fiind sub forma psihoprofesiogramelor. Nevoia de psihoprofesiograme s-a făcut resimţită, de-a lungul timpului, din ce în ce mai acut, iar specialiştii au încercat să reducă, pe măsura posibilităţilor, această presiune psihoprofesională. Activitatea de realizare a psihoprofesiogramelor profesionale este foarte laborioasă şi presupune un mare volum de muncă, fie şi numai sub aspectul culegerii datelor şi informaţiilor necesare.

În ultimii ani România a trecut prin schimbări importante ce au vizat atât domeniul politic, cât şi cel social, economic. Odată cu aceste modificări s-au schimbat mentalităţile, au apărut solicitări noi şi la nivelul Poliţiei Române. Procesul de aliniere la standardele comun acceptate la nivel european au determinat o schimbare majoră în plan legislativ şi au condus în prezent la conturarea unei instituţii poliţieneşti în serviciul cetăţeanului, în spiritul democraţiei, poliţistul având un rol primordial în apărarea vieţii, integrităţii corporale şi libertăţii persoanelor, proprietăţii private şi publice, a celorlalte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor şi ale comunităţii.

Poliţia Română face parte din Ministerul de Interne şi este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii. Activitatea Poliţiei Române constituie serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.

Poliţia Română, prin structurile specializate – Direcţia Poliţiei de Siguranţă Publică, serviciile judeţene, birourile municipale şi orăşeneşti de ordine publică, birourile şi posturile de poliţie comunale, reprezentând un procent de 46% din totalul efectivului Poliţiei Române, desfăşoară următoarele misiuni:

• menţine ordinea şi siguranţa publică pe teritoriul localităţilor urbane şi rurale, asigură patrularea, prevenirea şi combaterea criminalităţii stradale, prin organizarea de dispozitive de ordine şi siguranţă publică cu efective specializate;

• asigură, potrivit învestirii cu competenţe de poliţie judiciară, cercetarea infracţiunilor săvârşite în mediul urban şi rural;

• asigură consilierea cetăţenilor şi instituţiilor publice, prin personalul poliţiei de proximitate;

• asigură protecţia magistraţilor;

• asigură ordinea publică în staţii, triaje de cale ferată, patrularea trenurilor de călători şi combaterea infracţiunilor prin structurile de specialitate;

• asigură supravegherea, îndrumarea şi controlul traficului rutier, în mediul urban şi rural, fluidizarea circulaţiei şi însoţirea coloanelor oficiale pe timpul activităţilor şi vizitelor oficiale, precum şi alte misiuni specifice, prin structurile specializate de poliţie rutieră;

• desfăşoară activităţi specifice, premergător şi pe timpul manifestaţiilor publice, pentru obţinerea de date şi informaţii şi rezolvarea situaţiilor din competenţă, asigură desfăşurarea normală a circulaţiei în zonă şi pe traseele de deplasare a manifestanţilor şi, la nevoie, participă cu echipe de cercetare-triere specializate;

• sprijină unităţile de jandarmi cu date şi informaţii, pentru asigurarea sau restabilirea ordinii şi liniştii publice, cu ocazia desfăşurării adunărilor publice, mitingurilor, manifestărilor cultural-sportive şi altele asemenea.

Poliţiştii de ordine publică de la birourile şi posturile de poliţie comunale sunt obligaţi să primească şi să înregistreze orice sesizare sau plângere urmând ca, după verificarea competenţei, să o înainteze spre soluţionare structurilor competente - criminalitate judiciară, siguranţa publică, furturi de animale şi păsări, violenţa în mediul rural, conducte magistrale şi petroliere.

În lucrarea de față m-am axat asupra poliţiei din zona rurală, încercând a realiza monografia polițistului de ordine publică. În finalul lucrării am propus profilul ipotetic al poliţistului de ordine publică, luând în considerare informaţiile obţinute pe baza documentării asupra profesiei, în condiţiile activităţii desfăşurate la poliţia şi posturile de poliţie comunale.

I. Specificul profesiunii de polițist

Inserția socială în cadrul vieții cotidiene este asigurată prin dobândirea unei profesii. Profesia reprezintă o formă/gen de activitate socială specializată în care persoana răspunde unor solicitări/cerințe valorificându-i potențialul (cunoștințele, capacitățile, abilitățile, deprinderile etc.) de care dispune la un moment dat, ca rezultat al pregătirii/învățării și formării specifice. Însușirea unei profesii este concretizată în efectuarea unor acțiuni bine precizate, acțiuni care au la bază un fond de cunoștințe, priceperi, deprinderi specifice (Pitariu, 1983). Profesiunea reprezintă, pe lângă sursa principală de existenţă, o posibilitate de realizare a individului, implicând încadrarea sa în travaliul social şi revenindu-i, ca sarcină, o cotă parte din munca colectivă (Bogáthy, 2004). Profesia îndeplinește mai multe funcţii (Hoffman, 1996): funcţii generale - satisfacerea necesităţilor umane, realizarea solidarităţii umane, instrument de realizare a diviziunii muncii; funcţii în raport cu individual - sursă de venit, mijloc de realizare şi satisfacţie umană, mijloc de valorificare a pregătirii şi capacităţilor personale, sursă de prestigiu social, cadru de socializare prin muncă, cadru de generare a unor modele de viaţă.