Plan de Team Building - SC Oradinum SA

PLANIFICARE TEAM BUILDING

1. DESCRIEREA ORGANIZAŢIEI.

Înfinţată în 1959, Compania ORADINUM SA Oradea, cu sediul în Oradea, strada Nicolae Titulescu, Nr.2, este una dintre cele mai vechi şi renumite societăţi romaneşti din domeniul confecţionării de îmbracăminte. De-a lungul a peste cinci decenii de activitate compania bihoreană s-a dezvoltat continuu. În prezent este o societate integral privată, cu capital românesc, cu tehnologie moderna şi personal calificat. Are o linie de producţie completă care a fost modernizată din 1990 prin investiţii anuale, ceea ce permite obţinerea unor produse la standarde internaţionale garantate şi atestate ISO 9002/1995.

Bazându-se pe specialişti şi personal calificat cu vastă experientă în domeniul confecţionării de îmbrăcăminte pentru femei şi bărbaţi firma pune accent în special pe promptitudine şi seriozitate. Produsele şi serviciile ORADINUM SA au ca piaţă de desfacere în special tările din Europa de Vest şi Centrală dar şi firme importante de pe plan national şi local.

Structura şi flexibilitatea companiei permite adaptarea continuă la schimbările economice din ţara noastra şi din Europa. Una dintre principalele misiuni ale companiei este de a îndeplini obiectivele clienţilor prin calitate superioară oferită la preţuri avantajoase.

Produsele principale ale firmei, confecţii pentru femei şi bărbaţi, se adresează persoanelor dinamice, sportive, dar şi oamenilor de afaceri şi sunt disponibile într-o gamă largă de culori special concepute pentru a satisface cerinţele tuturor clienţilor indiferent de vârstă. Portofoliul de produse, în continuă schimbare şi reactualizare este creat în departamentele de cercetare-dezvoltare şi sunt testate pe pieţele de mai mici dimensiuni înainte de a deveni comenzi pentru pieţele din Europa.

Compania are două subunităţi, sediul mare din Oradea unde îsi desfăsoară activitatea conducerea companiei şi se realizează o perte din producţie şi subunitatea din Beiuş unde se desfăşoară cea mai mare parte din activitatea de producţie. Cele două subunităţi sunt organizate în departamente.

2. IDENTIFICARE ŞI STABILIRE PROBLEMEI ACTUALE SAU POSIBILE CU CARE SE CONFRUNTĂ ORGANIZAŢIA.

Stresul a devenit pentru mulţi dintre noi un fapt cotidian care, în timp îşi arată efectele. Din ce în ce mai des întâlnim, în fisele de post condiţia- rezistenţă la stres, ceea ce înseamnă că organizaţiile au început să admită că locul de muncă paote fi un loc stresant, indiferent că este vorba despre un birou într-un turn de sticla, un santier, o fabrică sau o scoală.

Trebuie să recunoastem faptul că stresul este benefic într-o anumită doză deoarece are efect motivator asupra angajatului, însa o doză prea ridicată poate dauna grav atât sanatăţii cât şi performanţelor profesionale.

Stresul constituie, conform unui studiu, principalul factor de risc pentru 73% din firmele care au sub 50 de angajaţi; 72% din firmele cu 50-100 angajaţi; 64% din firmele cu 100-200 de angajaţi; 68% din firmele cu peste 1000 de angajaţi.

Potrivit unor cercetări realizate într-un număr mare de companii principalele cauze ale stresului la locul de muncă sunt: schimbările majore ale instrucţiunilor şi procedurilor; lucrul peste orele de program; creşterile majore în intensitate şi ritmul activităţilor; reorganizările majore; prea mult de lucru în timp prea scurt; criticarea angajatului când rezultatele nu sunt pe măsura aşteptărilor şi lipsa recompenselor pentru rezultatele bune şi foarte bune; conflicte între angajaţi şi grupuri de angajaţi; responsabilităţile sau standardele lipsă sau confuze şi multe altele.

Efectele stresului în cadrul organizaţilor sunt deasemenea variate şi putem vorbi aici despre efecte grave sau mai puţin grave ca oboseala şi efecte deosebit de grave ca accidentele de muncă soldate cu deces. Tot în categoria efectelor stresului la locul de muncă se încadrează şi: scăderea capacităţii intuitive, intelectuale, emoţionale şi fizice; apariţia unor boli cardiovasculare-infarcte, a disfuncţiilor sexuale, boli digestive, metabolice şi ale aparatului respirator, apariţia virusului emoţional, creşterea numarului de zile de concediu medical (absenţe pe caz de boală), îmbătrânirea prematură şi scăderea speranţei de viaţă datorată bolilor cronice şi accidentelor de muncă sau morţii subite ( 80% dintre decesele la locul de muncă sunt cauzate de comportamentul nesănătos şi incapacitatea angajaţilor de a face fată în sitaţii stresante) etc.

Efectele stresului ocupaţional sunt demonstrate de o serie de cercetări şi de date statistice. Organizaţia Internaţională a Muncii estimează faptul că stresul ocupaţional provoacă o pierdere echivalentă cu 10% din produsul intern brut al unei ţări. Spre exemplu în economia americană pierderile datorate stresului ocupaţional sunt de peste 300 miliarde de dolari anual şi sunt traduse în asenteism, scăderea productivităţii,, înlocuirea angajaţilor, accidente, cheltuieli medicale directe, asigurări şi compensaţii pentru angajaţi. Deasemeni economia Angliei are pierderii datorate stresului estimate la 9 miliarde de lire anual, întreprinderile din această tară raportând circa o suta de milioane de zile de concediu medical datorită simptomelor provocate de stres.