Cuprins
- Penitenciarul Poarta Alba 3
- Capitolul I: Introducere 4
- Capitolul II: Conceptul de Libertate 6
- Capitolul III: Infractionalitate si Pedeapsa 14
- Notiunea generala de infractiune 14
- Notiunea si trasaturile specifice pedepsei. 20
- Pedeapsa este un mijloc de reeducare. 20
- Pedeapsa este un mijloc de constrangere. 21
- Pedeapsa este prevazuta de lege pentru o anumita infractiune. 21
- Pedeapsa se aplica numai infractorului. 21
- Pedeapsa se aplica in scopul prevenirii savarsirii de noi infractiuni. 21
- Scopul si functiile pedepsei. 21
- Functia de constrangere. 23
- Functia de reeducare 24
- Functia de exemplaritate 24
- Functia de eliminare 24
- Capitolul IV: Detentia si Consecintele Psihologice ale Privarii de Libertate 26
- ASPECTE PSIHOLOGICE 27
- Capitolul V: Interviuri 28
- Detinutul 1 28
- Detinutul 2 29
- Detinutul 3 30
- Detinutul 4 32
- Detinutul 5 34
- Detinutul 6 35
- Detinutul 7 36
- Detinutul 8 37
- Detinutul 9 39
- Detinutul 10 40
- Detinutul 11 41
- Capitolul VI: Concluzie 42
- Cum au ajuns in detentie? 42
- Cum ii afecteaza detentia? 43
- Ce sanse au sa recidiveze? 44
- Bibliografie 45
Extras din proiect
Penitenciarul Poarta Alba
La penitanciarul Poarta Alba exista 8 sectii de detinere, printer care exista si o sectie de femei. Pedepsele de pana la 1 an sunt executate in regim deschis; 1-5 ani in regim semideschis; 5-15 ani regim inchis; peste 15 ani in regim de maxima siguranta. Penitenciarul Poarta Alba functioneaza in regim de maxima siguranta. Capacitatea maxima a penitenciarului este de 1700 de detinuti, actualmente sunt ocupate 1300 de locuri. Detinutii pot beneficia de scolarizare, activitati sportive, calificare pe diverse meserii, pot presta servicii in folosul comunitatii in schimbul carora li se scade din pedeapsa. Penitenciarul are cantina proprie, gospodarie agrozootehnica, 110 hectare teren dintre care 35 pentru cultivarea legumelor. Exista un atelier de tamplarie, un atelier de picture si sculptura. Penitenciarul este dotat cu 100 de calculatoare.
Penitenciarul Spital Poarta Alba a fost infiintat in data de 01.03.1999. Are o capacitate de 250 paturi, fiind impartit in 5 sectii si anume: medicina interna, dermatovenerologic, boli infectioase, medicina interna-cronici si psihiatrie. Acesta este situat in apropierea municipiului Constanta, la o distanta de 30 km pe DN 2 A cu trecere prin orasul Ovidiu si de 25 km pe DN 3A cu trecere prin orasul Basarabi, iar pâna in statiunea Mamaia sunt 33 km.
Unitatea este dotata cu aparatura de inalta performanta, având posibilitatea de a asigura o gama largita si diversificata de investigatii paraclinice si dispune de un personal competent care desi insuficient numeric reuseste sa indeplineasca obiectivele impuse de strategia de reforma.
Penitenciarul Spital Poarta Alba are bune relatii de colaborare cu Penitenciarul cu Regim de Maxima Siguranta Poarta Alba, Directia de Sanatate Publica Constanta, Spitalul Militar de Urgenta Constanta, Serviciul de Medicina Legala Constanta, diversele structuri locale ale M.A.I., ministerului public, organizatii neguvernamentale, mass-media locala si centrala.
Concomitent cu desfasurarea permanenta a actului medical, cu detinutii se mai desfasoara activitati cultural-educative, religioase si sportive (convorbiri individuale si colective, slujbe religioase, diverse competitii), o parte din ei fiind angrenati si in programele socio-educative.
Capitolul I: Introducere
Prezenta lucrare se centreaza in jurul temei libertatii, accentul fiind pus pe motivatia unor persoane de a renunta la acest drept si modul acestora de adaptare in conditiile privarii de libertate.
Libertatea este perceputa, simtita de orice fiinta vie, fiind dorita din momentul nasterii pana in cel al mortii. Am putea spune ca este o necesitate vitala, deoarece s-a observat in nenumarate randuri ca privarea de libertate a vietuitoarelor duce la schimbarea temperamentului, a comportamentului lor, aparitia bolilor, si uneori survine chiar moartea. Acest lucru denota importanta acestei stari spirituale in viata oricarei vietuitoare, dar mai presus in viata omului care este inzestrat cu ratiune si o poate intelege mai bine ca orice alta fiinta vie.
Notiunea de libertate face obiectul framantarilor umane inca din cele mai vechi timpuri, dar cu toate acestea nimeni nu poate sa dea o definitie completa, unanim acceptata de toate popoarele lumii. Daca in cazul vietuitoarelor libertatea se defineste prin conditiile mediului de viata in care traiesc, care, in mod ideal, ar fi aceleasi cu acelea in care au trait inaintasii lor, in cazul oamenilor definirea libertatii tine cont de mult mai multi factori si astfel denota o problematica mult mai fina, mai greu de definit.
In lumea animalelor nu este nevoie de reguli scrise pentru a proteja libertatea fiecarui individ in parte. Fiecare vietuitoare isi urmeaza ciclul natural al vietii fara sa intervina in mod decisiv in viata celorlalte fiinte. Acolo singura lege care guverneaza este cea a supravietuirii, actiunile sangeroase bazandu-se numai pentru satisfacerea unor nevoi vitale cum ar fi: hrana, apa, teritoriu, protejarea si perpetuarea speciei.
In cazul oamenilor, lucrurile stau foarte diferit. Omul, conform conceptiei lui Maslow, in afara de nevoile vitale, de cele de afectiune, afiliere si aparteneta, mai trebuie sa-si satisfaca si nevoia de autorealizare. La nivel ideatic, aceasta nevoie a omului de a se implini este mareata, deoarece prin aceasta nevoie de implinire omul se diferentiaza de regnul animal. Problema apare insa in momentul in care omul incearca sa isi defineasca scopul in viata. De multe ori nu realizam ca scopurile, idealurile noastre intervin si schimba in mod dramatic viata altor persoane, ingradindu-le libertatea. O alta problema care apare este si definirea libertatii. Ce pentru un om inseamna sa fie liber poate sa nu insemne nimic pentru altul, iar pentru o alta persoana poate insemna o ingradire a libertatii sale.
In contemporaneitate abaterea de la norma, de la media sociala se numeste devianta. Fiecare sociatete are normele si regulile ei dupa care aceasta functioneaza. Uneori aceasta abatere de la medie poate duce la progres, dar de cele mai multe ori, aduce haos. De aceea, acesta actiune trebuie izolata si pedepsita, tocmai pentru a proteja societatea.
Bibliografie
1. Essai sur les données immédiates de la conscience (1889), Henri Bergson
2. Traité du libre arbitre (1677), Jacques-Bénigne Bossuet
3. Le Mythe de Sisyphe (1942), Albert Camus
4. Méditations. Touchant la premiere philosophie, (1647), René Descartes
5. Phenomenology of Spirit (1807), Georg Wilhelm Friedrich Hegel
6. L'Etre et le Néant (1943), Jean-Paul Sartre
7. Les chemins de la liberté (1983), Jean-Paul Sartre
8. Psihologie Judiciara, Editura Fundatiei Romania de Maine (2004), Ioana Teodora Butoi, Tudorel Butoi
9. Psihologie penitenciara-studii si cercetari, Editura Oscar Print (2001), Dr Gheorghe Florian
10. Psihologie judiciara. Tratat universitar - teorie si practica, Ed. Pinguin Book Bucuresti (2008), Ioana Teodor Butoi, Tudorel Butoi
Preview document
Conținut arhivă zip
- Portofoliul practicii de specialitate in cadrul Penitenciarului Poarta Alba.docx