Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 21 în total
Cuvinte : 6347
Mărime: 51.20KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stoica Ioana
UNIVERSITATEA BUCUREȘTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI SPECIALIZARE: PSIHOLOGIE

Extras din document

PREDOMINANTA AGRESIVITATII INTRE

CENTRUL DE PLASAMENT SI MODELUL FAMILIAL

CAPITOLUL I .

INTRODUCERE

Societatea asigura individului cadrul dezvolatrii personalitatii sale,modelele de gandire ( mentalităţi ) şi de comportament, relaţii interpersonale şi mijloace de trai, toate acestea reunite într-un ansamblu unitar, într-un sistem foarte bine organizat prin care individul devinedependent de cadrul social.Viata individuala, ca şi cea comunitară sunt într-o măsură foarte mare influenţate de societate, astfel încât individul poartă pecetea modelelor socio-culturale cărora el le aparţine. Prin aceste modele, mai mult sau mai puţin interiorizate de individ, el se adaptează cerinţelor societăţii.Dar, aşa cum societatea prin intermediul sistemului de valori ale modelului socio-cultural contribuie la formarea şi menţinerea personalităţii umane în limitele unor tipare specifice, în egală măsură omul – prin acţiunile, deciziile şi conduitele sale – poate influenţa societatea.

Modelele socio-culturale oferite de societate sunt foarte importante mai ales pentru copiii a personalitate este în formare. În acest sens un rol deosebit revine familiei care reprezintă primul mediu social de conact al copilului si, totodata, primul model de cultura si educatie.Ori astazi a crescut foarte mult numarul familiilor dezorganizate, al copiilor strazii, pierind modele socio-culturale si pozitive, primând – ca atare – cele negative, adoptându-se, în final, agresivitatea ca formă de adaptare.Pe acest fond au loc următoarele aspecte:

1) O mare schimbare in perioada scolaritatii mici,schimbare determinata de asa numita

“perioadă de criză”, perioadă de referinţă pentru dezvoltarea generală, “seculară” ( numită de Tunner ) a copilului, însoţită de caracteristicile specifice vârstei ( dezvoltare psiho-socială, dezvoltare cognitivă, morală ), pe de o parte, iar pe de altă parte, aspectele mai“fragile” din personalitatea copilului sau a familiei de apartenenţă în aceste perioade de trecere, de “criză” ( morale, concepţie despre lume şi viaţă, etc).

2) Se formează structuri de comportament, structuri morale, mentalităţi.Toate aceste aspecte enumerate anterior determină formarea şi dezvoltarea agresivităţii şi acomportamentului agresiv, constituind, totodată,motivele alegerii temei.Tot în rândulmotivelor aş mai putea adăuga şiinteresul şi curiozitatea privind modul de manifestare al agresivităţii la copilul de vârstă şcolară mică privat de prezenţa unei familii şi ţinut în diverse instituţii ( case de copii, centre de plasament, etc. ). În aceste instituţii de educaţie, diferiteletipuri de agresivitate se manifestă pregnant.Prin urmare, în viaţa socială există o creştere a agresivităţii. Această problemă aagresivităţii – fie ca este vorba de actiuni colective sau individuale - preocupa in cel mai inalt grad contemporaneitatea.La nivel social-global există studii de sociopsihobiologie care estimează că secolul în caretrăim este saturat în frustrări şi agresivitate.Aceasta este dată de înmulţirea fără precedent a surselor cu potenţial generator, sensibilizator şideclanşator al unor trăiri disconfortante pentru individ şi comunitate.

Cerinţele adresate omului, îngeneral, fata de de mecanismele sale adaptative se multiplică şi solicită consumuri uriaşe de energie.Ca atare, decompensările emoţionale sunt frecvente, iar aceasta reclamă asistenţă terapeutică şieducaţională specializată.

Fiecare secol genereaza fricile sale .Astfel,Oscar Moore scria despre contemporaneităţii, despre frustrările pe care le generează şi, în consecinţă, desprecomportamentelede adaptare. Ca atare, putem afirma că nu cunoaştem felul societăţii în care noi trăim.Panica morală se ridică la violenţă, crimă, la denigrarea şi dezintegrarea familiei. Oamenii de ştiinţă constată cămulţi cred că lumea este un loc pentru care merită să te lupti. Dar problema este cât de bine putem duce“bătălia”, cât de bine ne putem adapta în această lume.Problemele adaptative, generate de îmbibarea în frustrări, anxietăţi şi agresiuni a perioadei detimp pe care o trăim se datorează şi accelerării fără precedent a schimbărilor din mediul natural, dar,mai ales, social la toate nivelurile vieţii.În consecinţă, asistăm la dezechilibre existenţial-funcţionale în plan intern-subiectiv şi extern-comportamental, la dezordini biopsihologice, la sindroame de inadaptare, la comportamente alienate,antisociale şi agresive.

Capitalismul modern şi transformările moderne, cu care ne confruntăm în ultimul timp, aucondus la schimbarea tiparelor de muncă şi de comportament, ceea ce a atras după sine insecuritatea şigrija zilei de mâine. Ca atare, oamenii, indiferent de vârstă, se confruntă tot mai mult cu testări şi figure autoritare producătoare de frustrări. Efectele defavorabile ale acestor aspecte se resimt în modificareaechilibrelor socio-adaptative, în creşterea prevalenţei stărilor de tensiune mintală, agresiuni psiho-somatice cu efecte dezadaptative, maladaptative, inadaptative, în planul întregii evoluţii a fiinţeiumane.

Agresiunile cresc în permanenţă ca frecvenţă, fapt ilustrat de atacuri fizice, violuri, incest, in care sunt cuprinsi deopotriva adulti si copii, fapt ce conduce la o rata crescuta a stresului postraumatic, la o serie de frustrări. Efectele frustrării asupra adaptării socio-umane tind să capete, înultimul deceniu, o formă cu totul particulară în centru şi estul Europei.În România, după anul 1990, fenomenele discutate sunt generate de modificările de mari proporţii a echilibrelor de la toate nivelurile vieţii şi organizării sociale. Ele apar ca o consecinţă a perturbării ordinii obişnuite a lucrurilor şi ritmurilor de viaţă, a climatului ambiental-familia.Schimbările sociale mari ( şomaj, greve, schimbarea tiparelor de viaţă, etc. ) se soldează cu intreruperea comportamentelor umane individual organizate si cu distrugerea optimismului si sperantei. Ele conduc la violenţă şi agresiune( Dollard ). Acest model de realitate evidenţiază un tip de discrepanţă care a furnizat modificări cognitive , surescitare, conducand la violenta , agresiune, suparare, lipsa de speranta (Spieberger).Nepuntinta, dezorganizarea, intreruperea, acestea afecteaza sistemele emotionale si motivationale ale oamenilor iar ele opereaza semnificativ in cadrul sistemelor de personalitate(Mandler si Watson). În permanenţă ne confruntăm cu situaţii emoţionale periculoase, definiteca alterare bruscă în câmpul forţelor sociale în care există individul, astfel încât se schimbă expectaţiilelui faţă de sine însuşi şi faţă de relaţiile sale cu alţii.Cercetând fenomenele în zona mai specială a delincvenţei juvenile, putem dobândi răspunsurideosebit de semnificative.

Agresivitatea,sub miile de fatade, este pretutindeni in raporturile delincventului cu lumea, ilustrând, în fond,indiferenţa sa afectivăîn raport cu celălalt individ ca fiinţăomenească.Vă întrebaţi, probabil,de ce raportul şcolaritate mică – agresivitate ?Vă răspund : deoareceşcolaritatea mică reprezintă o perioadă de modelare şi formare a personalităţii adulte, acum se poateinterveni cu succes în acest sens.Comportamentul copiilor, stilul lor de a reacţiona, de a se bucura sau întrista, de a se înfricoşa sau nu, de a spera sau nu, toate acestea sunt, în primul rând, un reflex al modurilor de comportare şigândire întâlnit în familie.De asemenea, sentimentul securizării psiho-afective cu efecte nebănuite la nivelul formării personalităţii lor este alimentat de familie, oricât de precară ar fi aceasta. Apoi, imaginea de sine esteun reflex al imaginii pe care şi-o formează în grupurile comunitare.Dacă avem în vedere toate acestea, vom constata efectele frustrante ale copiilor ca având aceast provenienta.Ele sunt date de faptul camodelul familiei se schimba, ceea ce duce la schimbarea modelelor de identificare ale copilului, la schimbarea comportamentelor sale concrete şi astilului său de relaţie.In present apar familii cu un singur parinte, divorturile cunosc o frecventa uluitoare, iar situatiile in care un copil devine “obiect de partaj” nu sunt puţine la număr.

Preview document

Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 1
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 2
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 3
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 4
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 5
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 6
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 7
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 8
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 9
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 10
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 11
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 12
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 13
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 14
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 15
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 16
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 17
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 18
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 19
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 20
Predominanța agresivității între centrul de plasament și modelul familial - Pagina 21

Conținut arhivă zip

  • Predominanta Agresivitatii intre Centrul de Plasament si Modelul Familial.docx

Alții au mai descărcat și

Integrarea socio-profesională a Tinerilor ce Părăsesc Centrele de Plasament

“Chaque enfant qu’on enseigne est un homme qu’on gagne” Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câştigăm! VICTOR HUGO Acest...

Adicțiile acceptate social

Introducere În lucrarea de faţă mi-am propus să surprind complexitatea conceptului de drog acceptat social. Deşi există substanţe a căror consum...

Studiu privind consecințele psihologice ale etichetării ca fenomen social

Obiectiv: Cercetarea de faţă îşi propune evidentierea faptului ca etichetarea sociala are consecinte psihologice mai mari in cadrul sexului feminin...

Empatia

O mare varietate de definitii si metafore au fost oferite de literature de specialitate cu privire la empatie, incluzand: “Empatia este eul...

Neuropsihologia Atenției

NEUROPSIHOLOGIA ATENTIEI Exista numeroase puncte de vedere care ar putea fundamenta o teorie moderna a procesului atentiei. În decursul istoriei...

Ai nevoie de altceva?