Prezentarea Patologiei - Schizofrenia

Proiect
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 57 în total
Cuvinte : 18233
Mărime: 83.41KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Sirbu Ana

Extras din document

Cu ce asociem noi problemele zilnice, ce conotaţii oferim anumitor simptome pe care de fapt le evităm atunci cînd suntem in imposibilitatea de a lupta cu ele. Ce reprezintă această minte sclipitoare propusă in filmul A beautiful Mind etc. Prin urmare ce împiedică contrastul dintre normalitate şi deviere- in cazul de faţă putem numi un astfel de concept ca schizofrenie. Sindromul clinic cu o psihopatologie variabilă, dar profund distructivă, care implică percepţia, gândirea, emoţia şi comportamentul. Expresia acestor simptome variază la pacienţi, în timp, dar efectul cumulativ al acestei boli este întotdeauna sever şi de cele mai multe ori pe termen lung.

Cele mai multe simptome care le observăm şi astăzi la pacienţii cu schizofrenie, au fost descoperite şi studiate cu mult timp în urmă. Vechii greci descriau iluzia grandorii, paranoia, şi deteriorarea funcţiilor cognitive şi a personalităţii. Dar aceste simptome au fost considerate atunci ca fiind rezultatul situaţiei sociale. Dar, atâta timp cât aceste simptome nu au fost neapărat prezente doar in schizofrenie, nu au putut fi de fapt asociate, în acele vremuri, cu ceea ce astăzi numim schizofrenie. Într- adevăr, câţiva care au studiat toate acestea, au argumentat că schizofrenia are o origine relativ recentă.

În timpul secolului al optsprezecelea schizofrenia nu a pus mari probleme nici ca studiu şi nici ca tratament. A doua jumătate a secolului al optsprezecelea a adus descrierea mai multor categorii clinice, dar a lipsit o conceptie generală de integrare a manifestărilor diverse ale bolii mentale într- un sindrom clinic distinct.

În descrierile lor, Kraepelin şi Bleuler prezintă schizofrenia ca o boală persistentă caracterizată prin fragmentarea funcţiei mentale. Kraepelin face un studiu comparativ

între boala maniaco-depresivă şi demenţa precoce (sau demenţa tinerilor ) şi subliniază ceea ce crede că este caracteristic şi anume prognosticul prost pe termen lung în cazul demenţei precoce, comparativ cu relativa nedeteriorare în cazul bolii maniaco-depresive.

Bleuler consideră ca principale caracteristici: pierderea asocierilor şi tocirea afectivă, în timp ce halucinaţiile şi iluziile sunt caracteristici accesorii.

Schneider atribuie însă o importanţă specială halucinaţiilor şi iluziilor, pe care le consideră frecvente în schizofrenie şi mai rare în alte tulburări. Centrarea pe halucinaţii şi iluzii a fost întărită de succesul blocanţilor de dopamină în diminuarea acestor simptome. Eficacitatea blocanţilor de dopamină a devenit principalul susţinător al ipotezei că schizofrenia este o tulburare neurohormonală caracterizată prin exces de neurotransmiţător dopaminergic. În ciuda succesului blocanţilor dopaminergici, mai mulţi pacienţi au rămas cu serioase incapacităţi, vieţile lor fiind fragmentate de simptomele Bleuriene persistente. Un nou concept de boală a fost cerut.

Pe baza muncii echipei sale la Hospital Park Northwick în 1970, Crow a propus două dimensiuni majore ale psihopatologiei în schizofrenie: tipul I, cuprinzând simptome pozitive ca iluziile, halucinaţiile şi dezorganizarea gândirii care tind sa fie trecătoare; tipul II cuprinzând simptome negative ca sărăcia limbajului şi tocirea afectivă care tind să persiste. A propus că aceste două sindroame reflectă două dimensiuni ale psihopatologiei: o tulburare neurohormonală care generează tipul I de sindrom, şi o anormalitate structurală centrală care genereaza al doilea sindrom.

Conceptul de simptome negative al lui Crow s- a centrat pe sărăcia limbajului şi pe tocirea afectivă, deficienţe în activitatea mentală care nu au putut fi evaluate în interviul clinic. Totuşi, mai mulţi pacienţi care în viaţa de zi cu zi sufereau de incapacităţi, nu manifestau nici unul tocire afectivă sau sărăcie a limbajului în cadrul gradului standard. Să fie simptomele negative mai vag de definit?

Andreasen (1982) susţine un concept mai larg despre simptomele negative şi de asemenea o scală de evaluare, Scala de evaluare a Simptomelor Negative (SANS) care cuprinde cinci subscale: tocirea afectivă, lipsa logicii, lipsa voinţei, anhedonia, şi slăbirea atenţiei. Cei mai mulţi itemi, în special lipsa voinţei şi anhedonia, sunt scoruri ale performanţei relatate în viaţa de zi cu zi. SANS întruchipează un concept larg al

simptomelor negative, dar este oare prea larg? O varietate de factori pot împiedica performanţele de zi cu zi.

Preview document

Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 1
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 2
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 3
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 4
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 5
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 6
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 7
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 8
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 9
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 10
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 11
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 12
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 13
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 14
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 15
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 16
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 17
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 18
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 19
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 20
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 21
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 22
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 23
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 24
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 25
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 26
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 27
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 28
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 29
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 30
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 31
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 32
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 33
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 34
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 35
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 36
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 37
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 38
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 39
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 40
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 41
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 42
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 43
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 44
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 45
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 46
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 47
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 48
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 49
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 50
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 51
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 52
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 53
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 54
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 55
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 56
Prezentarea Patologiei - Schizofrenia - Pagina 57

Conținut arhivă zip

  • Prezentarea Patologiei - Schizofrenia.docx

Alții au mai descărcat și

Abordări psihoterapeutice de scurtă durată în tratamentul depresiei reactive

INTRODUCERE Se întâmplă poate să ne atragă atenţia o serie de anunţuri care ne prezintă cursuri, conferinţe sau sesiuni dedicate comunicării,...

Fenomenul Depresiei în Cotidian

INTRODUCERE Interactionam zilnic si ne confruntam cu diferite stari afective, printre care se prezintă și un fenomen cotidian precum este...

Depresia la adolescenți

INTRODUCERE Unul din doi adolescenţi din zilele noastre suferă de depresie, iar pe întreaga durată a vieţii fiecare persoană trece cel puţin odată...

Sigmund Freud si Psihanaliza

Sigmund Freud a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al scolii psihologice de psihanaliza. Principalele teorii ale acestei scoli...

Tradițiile Românești ale Analizei Psihologice

CAPITOLUL I Conceptul de roman de analiză psihologică Pentru a se orienta în hăţişurile unei specii literare atât de complexe şi nesupuse nici...

Psihanaliza lui Sigmund Freud

1.INTRODUCERE Orientarea analitică (dinamică) este prima propunere de intervenţie psihoterapeutică sistematică, ce se dezvolta la începutul...

Stadiile Dezvoltarii Psihosexuale la Freud

1. Introducere Sigismund Shlomo Freud s-a nascut într-o familie de evrei Ashkenazi din Frieberg. Si-a luat numele de Sigmund abia la vârsta de 21...

Testul arborelui

Ideea folosirii „desenului arborelui” ca instrument de psihodiagnostic îi aparţine lui Emile Jucker, consilier de orientare profesională la Fägswil...

Te-ar putea interesa și

Aspecte ale Depresiei în Schizofrenie

I. PARTEA GENERALĂ Capitolul 1 Date generale privind schizofrenia 1.1 Definiţia şi istoricul bolii Schizofrenia este un sindrom clinic cu o...

Alianță terapeutică la pacientul psihotic toxicoman

Introducere Consumul de substanțe psihoactive a început încă din Antichitate și continuă chiar și în zilele noastre, atât în triburi din zone ale...

Compararea delirului în schizofrenie și tulburarea schizoafectiva

INTRODUCERE De-a lungul sec XX, nosologia psihiatrică a fost împărțită în două părți, în ceea ce se cheamă “psihoze” și “nevroze”. Definirea...

Proiect Preventiv pentru Tulburarea de Personalitate de Tip Schizotipal

1. Rezumat Prin intermediul proiectului de faţă ne propunem să prezentăm, pe de o parte, aspectele generale şi specifice ale tulburării de...

Alternative de îngrijiri de sănătate - asistență socială pentru pacienții cu alcoolism cronic

Întroducere şi motivarea temei Alcoolismul este cea mai răspandita toxicomanie, un adevărat flagel social mondial, considerat de O.M.S. a treia...

Narcisismul

Narcisismul, conceptul comun al căruia este auto-adorația, cu o aloofitate care neagă nevoia unei alte persoane, este un subiect de preocupare...

Schizofrenia - Caracteristici și Etiologie

Cu toate progresele realizate în ultimii ani în descifrarea mecanismelor etiopatogenice şi terapeutice, schizofrenia rămâne în continuare cea mai...

Tulburările de Conștiință

Introducere Psihiatria este o disciplină medicală, deci s-a dezvoltat mai mult decât celelalte pentru că a profitat de progresul pe care l-au...

Ai nevoie de altceva?