Proiect de intervenție asupra elevilor cu risc de suicid

MOTIVATIA

Scoala este locul in care adolescentii petrec o parte considerabila a timpului lor si este, deci, mediul ideal pentru screening-ul comortamentelor suicidare si pentru intervenii asupra factorilor de risc. Acesta este un fapt extrem de important deoarece sinuciderea unui elev afecteaza puternic comunitatea scolara: colegii, profesorii pot trai intense sentimente de culpabilitate, regret si neputinta. Climatul afectiv din scoala se deterioreaza, atunci cand vina pentru suicid e atribuita in mod special unor persoane din scoala si apar dispute legate de stabilire responsabilitatii. Un elev care se sinucide poate oferi colegilor un prost exemplu de solutie la toate problemelespecifice varstei scolaresi poate deveni initiatorul unei suite de sinucideri-ecou.

Actul suicidar nu este o forma de devianta scolara propriu-zisa, in sensul ca nu exista norme scolare care sa-l mentioneze sau sa-l interzica explicit; insa, intrucat el se prezinta ca avand legatura cu alte probleme de comportament ale elevilor, abordarea sa in acest context este oportuna, nu in ultimul rand si datorita faptului ca in tara noastra numarul elevilor cu tentative de suicid si suicid finalizat inregistreaza o vizibila crestere.

Datorita complexitatii sale si multitudini de interpretari posibile,care compromit incercarile de generalizareteoretizare, suicidul e dificil de incadrat intr-un tipar comportamental. Unii autori il definesc ca pe o conduita evazionista- evaziunea suprema- prin care individul scapa de situatia critica ce ii pricinuieste o suferinta de neindurat. Alti autori pun suicidul in relatie cu agresivitatea, explicandu-l ca pe o forma de agresivitate canalizata spre propria persoana.

Principalele criterii de definire a suicidului sunt:

• persoana isi provoaca in mod intentionat moartea;

• nu exista coercitie in acest sens din partea altor persoane;

• moartea este provocata in circumstante create in mod special pentru a servi actului suicidar.

In adolescenta, conduita suicidara apare mai putin ca un gest de imitare,dobandind o semnificatie specifica, in functie de caracteristicile psihologice ale varstei. Din 1950, rata sinuciderii in randul adolescentilor s-a triplat, iar suicidul este azi a treia cauza principala a mortilor in randul populatiei intre 15 si 24 de ani. La adolescenti, comparativ cu grupa de varst sub 15 ani, suicidul e de 5-6 ori mai frecvent. Pe ansamblul, fenomenul sinuciderii în rândul tinerilor se menţine constant, fiind în general de 13,5% din totalul sinuciderilor înregistrate în fiecare an. In ceea ce priveste repartitia intre sexe, se observa in primul rand o predominanta crescuta in randul baietilor, proportia M:F fiind in medie de 6:1. Vulnerabilitatea psihica este maxima in adolescenta, dat fiind faptul ca acum presiunile sunt maxiime: din partea parintilor vin presiunile pentru obedienta si realizare scolara; din partea scolii actioneaza aceleasi presiuni, iar din partea grupului de covarstnici vin presiunile pentru conformare la anumite valori, opuse celor promovate de familie si scoala. In aceasta perioada se manifesa, de asemenea, numeroase probleme de comportament. Se pare ca elevii care au avut tentative de suicid se angajau in comportamente de risc mai mult decat colegii lor care nu au avut astfel de tentative: comportamente violente, comportamente sexuale de risc, fumat, abuz de alcool si substante psihoactive.