Promovarea gândirii critice la adolescenții de 16 ani în vederea reducerii presiunii grupului

Gândirea Criticǎ.Introducere

Presiunea exercitatǎ de grup la adolescenţii de 16 ani

Omul are capacitatea de procesare a informaţiei care îl ajutǎ în dezvoltarea de noi cunoştiinţe, priceperi şi abilitǎţi care sunt necesare în cazul problemelor cu care se confruntǎ în viaţa de zi cu zi.

Gândirea este calitatea care îl deosebeşte pe om de restul vietăţilor iar aceasta este clasificată în funcţie de modurile fundamentale de gândire în:

• gândirea reproductivă

• gândirea creatoare

• gândirea critică

Spre deosebire de gândirea reproductivă şi cea creatoare, gândirea critică are drept particularitate evaluarea tuturor soluţiilor posibile într-o situaţie problemă şi alegerea soluţiei adecvate şi în acelaşi timp respingerea soluţiilor mai puţin adecvate pe baza unor argumente suficiente şi solide. Aceasta funcţionează diferit de la un individ la altul, inclusiv în cazul aceluiaşi individ în situaţii diferite, astfel se formează un stil propriu şi personalizat de abordare şi rezolvare a problemelor.

Gândirea critică are un rol important în dezvoltarea personalităţii individului. Aceasta deţine două forme de manifestare importante : una socială, potrivit căreia munca şi învăţarea duc la construirea unei coeziunii umane, şi o formă pragmatică, care se referă la faptul că învăţarea care are la bază gândirea critică, face posibilă implicarea activă a elevilor prin provocarea curiozităţii şi rezolvarea problemelor de viaţă.

Gândirea critică reprezintă o capacitate care ar trebui să fie implementată într-un mediu de învăţare adecvat, iar prin îndrumarea cadrelor didactice, elevul să dobandească abilitatea de a o folosi in viaţa de zi cu zi. Aceasta se învaţă prin practicare şi conştientizare şi poate fi eficientă dacă se respectă anumite reguli :

• condiţii corespunzătoare situaţiei de învăţare cât şi de alocare a timpului necesar;

• încurajarea elevilor să gândească independent;

• opinii şi idei diversificate şi acceptarea acestora;

• confruntare în idei, cooperare şi colaborare;

• aprecierea pozitivă a gândirii critice;

• convingerea elevilor că nu vor fi ridiculizaţi pentru opiniile exprimate.

Adolescenţii din ziua de azi sunt influenţaţi de anturaj, astfel se formează o presiune asupra lor. Din nefericire, adolescenţii sunt tentaţi de obiceiuri nocive cum ar fi alcoolul, tutunul şi consumul de droguri care, în speţă, au efecte negative asupra lor. Tinerii capată aceste obiceiuri de cele mai multe ori din cauza sentimentului de inferioritate faţă de grupul din care fac parte.

Părerea nostră este că gândirea critică este una din cele mai bune metode de învăţare la tineri. Adolescenţii care au bazele gândirii critice şi reuşesc să le folosească în situaţiile problemă cu care se confruntă, reuşesc să ţină departe de ei influenţele anturajului, iar presiunea exercitată de grupul din care fac parte să nu se resimtă sau să nu le afecteze negativ viaţa.

Aşadar, în continuare sunt prezentate câteva metode prin care poate fi implementată gândirea critică la adolescenţii urmărind dezvoltarea, în special a trei deprinderi cheie: dezvoltarea deprinderilor de comunicare şi dezvoltarea individualităţii; dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziilor şi dezvoltarea unor comportamente alternative.

Obiectivul – dezvoltarea gândirii critice pentru o mai bună menajare a presiunii exercitate de grup

Subiecţii – o sală de clasă cu 24 de elevi (15-16 ani)

Metoda - „Controversa academică”

„Asocieri libere”

„Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat”

Obiective-cheie – Dezvoltarea deprinderilor de comunicare şi a individualităţii

Dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziilor

Dezvoltarea unor comportamente alternative

Presiunea grupului se referă la influenţa exercitată de un grup asupra unui individ pentru a încuraja schimbarea atitudinii, valorilor sau comportamentelor pentru a se conforma grupului în cauză.

La modul general, presiunea grupului împinge indivizii să ia decizii pe care nu le-ar lua în mod normal. Acest lucru se întâmplă fie conştient, fie inconştient.

exemplu: simpatizarea unui partid politic, consumul de droguri sau alcool, fumatul, sexul premarital, etc.

La ramura de vârstă vizată, presiunea grupului este întâlnită cel mai frecvent. Acest lucru se datorează faptului că adolescenţii îşi petrec o mare parte a timpului în grupuri fixe, dar şi faptului că ei nu dau încă dovadă de destulă maturitate pentru a se opune presiunii venite din partea prietenilor şi dorinţei de acceptare.

Majoritatea adolescenţilor cad pradă presiunii pentru că vor să fie populari sau acceptaţi sau pentru că se tem să nu fie ridiculizaţi pentru că nu sunt pe aceeaşi lungime de undă ca restul grupului. Este greu să spui „nu” în aceste condiţii, dar se poate. Trebuie păstrat sistemul propriu de valori în ceea ce priveşte ceea ce este bine şi ceea ce este rău. Anturajul poate avea şi efecte pozitive asupra adolescenţilor. Cei din anturaj îi pot ajuta "împingându-i de la spate" având consecinţe benefice.

Prin programul nostru de dezvoltare a gândirii critice încercăm să mărim capacitatea de evaluare şi analiză a informaţiei insuflând subiecţilor dorinţa de reflecţie a dovezilor şi raţionamentelor oferite şi de judecare a faptelor.

Am prezentat mai jos, trei metode de dezvoltare a gandirii critice pe care le propunem a fi folosite in sedintele de educare.

Controversa academică

Scop

-este o activitate bazată pe cooperare, apropiată de alte tehnici de dezbatere; prin exersarea ei se dezvoltă atât capacităţile de comunicare orală şi scrisă, de structurare a unui discurs, cât şi prezentarea propriei opinii. Această metodă oferă condiţii optime pentru exprimarea personalităţii.

Nr. de studenţi - O grupă academică

Timp - 40-50 de minute:

15-20 de minute pentru analiza subiectului şi elaborarea argumentelor.

15-20 de minute pentru dezbateri.

10 minute pentru scriere.

Resurse - Un text sau un caz pentru studiu.

Asocieri libere

Scop

– este o metodă eficientă pentru evocare; permite manifestări de individualitate şi deschide perspective de analiză.

Nr. de studenţi - O grupă academică.