Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 82 în total
Cuvinte : 20041
Mărime: 134.07KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Tudorel Butoi
Universitatea “SPIRU HARET” Facultatea de Sociologie si Psihologie Masterat “Psihologie Judiciara si Victimologie”

Cuprins

1.Introducere pg. 1

2.De ce criminali in serie? pg. 6

3.Caracteristici ale criminalului in serie cu mobil sexual pg. 9

a.Cuplurile ucigase pg.12

b.Partenerii pg.12

c.Grupurile ucigase pg.13

4.Categorii de criminali in serie pg. 15

a.Vizionarii pg.16

b.Misionarii pg.16

c.Hedonistii pg.17

d.Cautatorii de putere pg.17

5.Monstri sau Victime pg.30

6.Tipologia victimelor pg.32

7.Cauze favorizante ale criminalitatii pg.37

a)Abuzuri in copilarie pg.37

b)Influenta materna pg.39

c)Influenta paterna pg.42

d)Evenimente din copilarie pg.43

8. In mintea psihopatului pg.49

9. Victima vazută prin ochii criminalului pg.50

10.Curiozitate morbida si Canibalism pg.54

11.Sanatatea mintala a criminalilor in serie pg.55

12.Alter Ego pg.57

13.Cazuistica pg.58

14.Concluzii pg.77

15.Bibliografie pg.79

Extras din document

1.INTRODUCERE

Din momentul în care studiul personalităţii delincventului a devenit de o importanţa fundamentală pentru aplicarea legii penale, a fost recunoscută in mod clar necesitatea colaborării între ştiinţă şi drept în lupta modernă împotriva criminalităţii

Toate legile moderne legate de represiunea penală şi de prevenirea criminalităţii sunt orientate către individualizarea măsurilor aplicate în raport cu personalitatea delincventului, cu gravitatea faptei, cu periculozitatea individului si cu posibilitatea de reeducare a acestuia.

Datorită acestei necesităţi de individualizare şi de aplicare a legilor bazate pe cunoaşterea personalităţii criminalului s-a modificat şi modul în care este privită fapta criminală. Dacă iniţial aceasta era privită exclusiv din perspectivă juridica, o dată cu apariţia scolii pozitiviste şi a antropologiei criminale, ea este considerată în primul rând o acţiune umană şi socială, iar delincventul este privit mai întăi ca om şi apoi ca inculpat.

S-a pus problema care sunt cauzele acestui comportament criminal, deviant şi care sunt mobilurile ce determină oamenii să acţioneze în această manieră. Răspunsul la aceste întrebări are o importanţă deosebită, de el depinzând şi modalitatea corectă de legiferare, măsurile adecvate de prevenţie precum şi posibilitatea integrarii sociale ulterioare a celor care au suferit condamnări.

Intrucât fenomenul criminal constituie obiect de studiu al ştiinţelor socio-umane, acesta a fost abordat iniţial din punct de vedere filozofic, punându-se accent pe libertatea de voinţă a individului care incalcă normele de conduită socială. Intrucât toate persoanele acţionează in baza acestui liber arbitru atunci, potrivit Şcolii Clasice a Dreptului al cărei reprezentant marcant a fost C. Beccaria, şi infractorii sunt liberi să comintă fapte deviante acceptând în acelaşi timp şi posibilitatea tragerii lor la raspundere de către justiţie. În concluzie sancţiunea penală nu mai are în acest caz rolul de răzbunare colectivă , aşa cum era privită în Evul Mediu ci devine un mijloc de tragere la raspundere şi o modalitate de corectare a comportamentelor deviante.

Deşi a adus multe îmbunătăţiri în modul de abordare al fenomenului criminal, această teorie nu a putut să aducă soluţii concrete de stopare a criminalităţii. Această modalitate filozofică de tratare a unui subiect atât de complex nu a fost satisfăcătoare tocmai pentru că nu avea rigurozitatea unei argumentaţii ştiinţifice, bazate pe cercetări, studii, experimente. Această lacună este acoperită prin logică şi metodologia ştiinţelor empirice, obiective, care se bazau pe tehnica observaţiei, pe măsuratori şi experimente. Folosirea acestor instrumente în studierea comportamentului uman şi a fenomenelor sociale a determinat dezvoltarea ştiinţelor socio-umane: biologie, antropologie, psihiatrie, psihologie, sociologie etc.

Întreaga cercetare ştiinţifica începe să folosească metodele pozitive iar criminalitatea devine unul din fenomenele cercetate din această perspectivă.

Noţiunea de crimă a fost analizată astfel înca de la inceputul secolului al XIX-lea în lucrarile lui Andre Michel Guerry (1833) şi Adolphe Quetelet (1835) care au studiat proporţiile si variaţiile fenomenului criminal în raport cu factorii sociali, demografici şi ecologici. În acest sens, Leon Radzinowicz (Ideology and Crime-1960) a observat că “Pentru prima dată în istorie, crima a fost analizată ca un fenomen social determinat şi influenţat de mediul înconjurător din care face parte”.

Preview document

Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 1
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 2
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 3
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 4
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 5
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 6
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 7
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 8
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 9
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 10
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 11
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 12
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 13
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 14
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 15
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 16
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 17
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 18
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 19
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 20
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 21
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 22
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 23
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 24
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 25
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 26
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 27
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 28
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 29
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 30
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 31
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 32
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 33
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 34
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 35
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 36
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 37
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 38
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 39
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 40
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 41
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 42
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 43
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 44
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 45
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 46
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 47
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 48
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 49
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 50
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 51
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 52
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 53
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 54
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 55
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 56
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 57
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 58
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 59
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 60
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 61
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 62
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 63
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 64
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 65
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 66
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 67
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 68
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 69
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 70
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 71
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 72
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 73
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 74
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 75
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 76
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 77
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 78
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 79
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 80
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 81
Psihologia Criminalului în Serie cu Mobil Sexual - Pagina 82

Conținut arhivă zip

  • Psihologia Criminalului in Serie cu Mobil Sexual - Tipologii Criminale.doc

Alții au mai descărcat și

Influența socială și manipularea

2. Persuasiune si Manipulare Prin persuasiune intelegem actiunea de a convinge intr-un mod sau altul pe cineva sa faca sau sa aleaga un lucru....

Empatia

O mare varietate de definitii si metafore au fost oferite de literature de specialitate cu privire la empatie, incluzand: “Empatia este eul...

Neuropsihologia Atenției

NEUROPSIHOLOGIA ATENTIEI Exista numeroase puncte de vedere care ar putea fundamenta o teorie moderna a procesului atentiei. În decursul istoriei...

Psihodiagnoză

PSIHOLOGIE COGNITIVĂ Curs 1 Prof. Violeta Rotărescu Cursul este săptămânal. Seminarul – la 2 săptămâni. Bibliografie: Mircea Miclea –...

Psihologia Judiciară

Capitolul I. Psihologia juridică - ştiinţă şi practică „Viitorul psihologiei este corelat cu viitorul lumii şi cu posibilitatea de a obţine o...

Psihologie socială

REZUMATUL CURSULUI I. Obiectul psihologiei sociale. Ne-am obisnuit să considerăm, asa cum arăta Serge Moscovici, că există un pact de separare,...

Psihologia criminalității

Cursul 1 Personalitatea umana Personalitatea = aspecte repetabile, durabile ale comportamentului ce determina diferentele individuale dintre...

Psihologie Socială

TEMA I Obiectul psihologie sociale Ce este psihologia sociala ? Ca si psihologia în genere, psihologia sociala are un lung trecut sub...

Te-ar putea interesa și

Crimă violentă

Introducere Tendințele de creștere a criminalității în ultimele decenii constituie un fenomen real ale cărui efecte nu pot fi ignorate nici de...

Elemente de tactică criminalistică și psihologie judiciară aplicată în cadrul investigării infracțiunilor comise de criminali în serie

Introducere Motivul care a stat la baza alegerii acestei teme de licență se regăsește în importanța cercetării criminalistice la fața locului în...

Investigarea Psiho-Criminalistica a Omorurilor în Serie cu Autor Necunoscut

Capitolul 1. Omul şi criminalistica, ştiinţa studierii infracţiunilor Nimic nu poate să justifice o apropiere, altfel decât paradoxală, între...

Profilajul criminal în investigația criminalistică

INTRODUCERE Prezenta lucrare de licență prezintă sub diferite aspecte metodologia specifică investigării criminalistice pe baza profilajului...

Personalitatea Criminalului în Serie

CAPITOLUL I: NOŢIUNI INTRODUCTIVE SECŢIUNEA 1: NOŢIUNEA JURIDICĂ DE INFRACŢIUNE Din punct de vedere juridic, un comportament delicvent este...

Psihologie Juridică

Introducere Psihologia juridică impune o serie de exigenţe fără îndeplinirea cărora actul de justiţie rămâne un exerciţiu steril, tehnicist,...

Motivul de a Ucide

1.COMPORTAMENTULUI CRIMINAL Omul, fiinta rationala si constienta, vine pe lume înzestrat de natura cu o suma de necesitati organice, pe care tinde...

Ucigași în serie - cazul Râmaru

I. Criminalitatea si criminalul De-a lungul timpului, sociologia deviantei si cea a criminalitatii si-au constituit o serie de interpretari si...

Ai nevoie de altceva?