Psihologie Juridică

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 91 în total
Cuvinte : 23823
Mărime: 151.34KB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Extras din document

Introducere

Psihologia juridică impune o serie de exigenţe fără îndeplinirea cărora actul de justiţie rămâne un exerciţiu steril, tehnicist, lipsit de credibilitate şi forţă, erodat continuu de ineficienţă şi căzând în desuetudine. Ca ştiinţă şi practică, psihologia juridică se adresează tuturor categoriilor de specialişti care participă la înfăptuirea justiţiei şi ale căror hotărâri produc un impact asupra destinului oamenilor aflaţi sub incidenţa legii.

Din această perspectivă, psihologia juridică se defineşte drept „disciplină distinctă, cu un pronunţat caracter pragmatic, informativ-formativă şi de cultură profesională a magistratului în statul de drept, care are ca obiect studierea nuanţată şi aprofundată a fiinţei umane (persoana) implicată în drama judiciară, în scopul obţinerii cunoştinţelor şi evidenţierii legităţilor psihologice, apte să fundamenteze interpretarea corectă a conduitelor umane cu finalitate judiciară sau criminogenă .

Întrucât nu există fenomene de drept care să nu izvorască din raporturile psihologice interumane ce fundamentează fapte concrete, prezentul curs oferă studentului în drept (viitorului magistrat) cunoştinţele înţelegerii fiinţei umane din punct de vedere al subiectivului ei (intenţie, simulare, dol, culpă, act infracţional, mărturisire, bună-credinţă, disimulare, recepţie senzorială, memorare, recunoaştere, regret, responsabilitate, stare emoţională, vinovăţie, prevedere, provocare, consimţământ, act de voinţă, convingere intimă, discernământ, auto-control, legitimitate etc.), oglindit atât în conduitele delictuale, cât şi cu prilejul mărturiei, anchetei, prizonizării, victimizării, reeducării etc., traducându-i cele mai intime resorturi motivaţionale ale săvârşirii faptei incriminate de lege, cu scopul relevării în întregime a adevărului, al unei corecte încadrări juridice a faptei, al dozării pedepsei şi al soluţionării sub just temei a cauzei.

Ca disciplină formativ-aplicativă şi de cultură profesională a magistratului în statul de drept, psihologia juridică orientează studentul în formare către ideea şi spiritul etic-deontologic al desfăşurării procesului penal cu respectarea demnităţii, libertăţii de conştiinţă şi expresie, a integrităţii psiho-morale şi fizice, a liberului consimţământ, a dreptului la apărare şi protecţie a fiinţei umane implicată în drama judiciară. În fine, şi fără pretenţia de a fi exhaustiv, cursul de psihologie juridică avertizează asupra minusurilor general-umane şi de care nici magistratul nu este scutit, recomandându-i acestuia coordonatele psihologice care fundamentează o conduită autocontrolată, profesionistă şi imparţială în raport cu individul aflat sub incidenţa legii.

Victima ţi victimologia rămâne o captivantă incursiune criminologică câtă vreme nu oferă soluţii dintr-o perspectivă mai realistă, concretă a abordării cuplului penal victimă – aggressor, singura aptă să ofere practicienilor informaţii în câmpul reţinerii.

O serie de renunţări au fost dictate şi de acurateţea obiectului psihologiei judiciare, acesta neputând-şi permite acceptarea tratării, de exemplu, adelicvenţei juvenile, câtă vreme această realitate se revendică mai degrabă criminologiei sau sociopsihologiei devianţei.

Similar stau lucrurile şi în referirea la contribuţiile vizând măsurarea potenţialului delicvenţial care, mai degrabă, îşi găseşte locul pe terenul expertizei medico-legale psihiatrice sau în contextual unui curs de psihodiagnostic.

CAPITOLUL I

Consideraţii Introductive

1.1 SCURT ISTORIC

1.1.1. Analiza asupra evoluţiei şcolii româneşti de psihologie judiciară

Şcoala românească de psihologie judiciară îşi are începuturile în eforturile deosebit de serioase ale unor psihologi experimentalişti (Ştefănescu Goangă, Alexandru Roşca – Psihologia martorului şi problematica psihologică a detenţiei), toate acestea în lumina şi sub influenţa rezultatelor experimentale obţinute de unii cerecetători din Europa şi S.U.A. (Wundt – psihofiziologie experimentală; Eduard Claparede – capacitatea testimonială etc.)

Studiul actual al psihologiei judiciare

În dezvoltarea acestei discipline a existat regretabilă discontinuitate, factori politici exprimându-şi rezerva în raport cu domeniul psihologiei în general. Dată fiind această situaţie, în fiecare din domeniile de aplicare, ale psihologiei s-au realizat şi unele performanţe, dar, totodată, s-au soldat şi numeroase nerealizări. Cu privire la psihologia judiciară putem menţiona ca aspecte positive următoarele:

- dată fiind absoluta necessitate a cunoaşterii particularităţiilor psihice ale persoanelor implicate în activitatea judiciară, studiul dişciplinei s-a impus în cadrul catedrelor de criminalistică ale fostelor şcoli de miliţie şi ale facultăţilor de drept (tactica ascultării învinuitului şi inculpatului, a martorului, elemente psihologice ale anchetei judiciare etc.)

Preview document

Psihologie Juridică - Pagina 1
Psihologie Juridică - Pagina 2
Psihologie Juridică - Pagina 3
Psihologie Juridică - Pagina 4
Psihologie Juridică - Pagina 5
Psihologie Juridică - Pagina 6
Psihologie Juridică - Pagina 7
Psihologie Juridică - Pagina 8
Psihologie Juridică - Pagina 9
Psihologie Juridică - Pagina 10
Psihologie Juridică - Pagina 11
Psihologie Juridică - Pagina 12
Psihologie Juridică - Pagina 13
Psihologie Juridică - Pagina 14
Psihologie Juridică - Pagina 15
Psihologie Juridică - Pagina 16
Psihologie Juridică - Pagina 17
Psihologie Juridică - Pagina 18
Psihologie Juridică - Pagina 19
Psihologie Juridică - Pagina 20
Psihologie Juridică - Pagina 21
Psihologie Juridică - Pagina 22
Psihologie Juridică - Pagina 23
Psihologie Juridică - Pagina 24
Psihologie Juridică - Pagina 25
Psihologie Juridică - Pagina 26
Psihologie Juridică - Pagina 27
Psihologie Juridică - Pagina 28
Psihologie Juridică - Pagina 29
Psihologie Juridică - Pagina 30
Psihologie Juridică - Pagina 31
Psihologie Juridică - Pagina 32
Psihologie Juridică - Pagina 33
Psihologie Juridică - Pagina 34
Psihologie Juridică - Pagina 35
Psihologie Juridică - Pagina 36
Psihologie Juridică - Pagina 37
Psihologie Juridică - Pagina 38
Psihologie Juridică - Pagina 39
Psihologie Juridică - Pagina 40
Psihologie Juridică - Pagina 41
Psihologie Juridică - Pagina 42
Psihologie Juridică - Pagina 43
Psihologie Juridică - Pagina 44
Psihologie Juridică - Pagina 45
Psihologie Juridică - Pagina 46
Psihologie Juridică - Pagina 47
Psihologie Juridică - Pagina 48
Psihologie Juridică - Pagina 49
Psihologie Juridică - Pagina 50
Psihologie Juridică - Pagina 51
Psihologie Juridică - Pagina 52
Psihologie Juridică - Pagina 53
Psihologie Juridică - Pagina 54
Psihologie Juridică - Pagina 55
Psihologie Juridică - Pagina 56
Psihologie Juridică - Pagina 57
Psihologie Juridică - Pagina 58
Psihologie Juridică - Pagina 59
Psihologie Juridică - Pagina 60
Psihologie Juridică - Pagina 61
Psihologie Juridică - Pagina 62
Psihologie Juridică - Pagina 63
Psihologie Juridică - Pagina 64
Psihologie Juridică - Pagina 65
Psihologie Juridică - Pagina 66
Psihologie Juridică - Pagina 67
Psihologie Juridică - Pagina 68
Psihologie Juridică - Pagina 69
Psihologie Juridică - Pagina 70
Psihologie Juridică - Pagina 71
Psihologie Juridică - Pagina 72
Psihologie Juridică - Pagina 73
Psihologie Juridică - Pagina 74
Psihologie Juridică - Pagina 75
Psihologie Juridică - Pagina 76
Psihologie Juridică - Pagina 77
Psihologie Juridică - Pagina 78
Psihologie Juridică - Pagina 79
Psihologie Juridică - Pagina 80
Psihologie Juridică - Pagina 81
Psihologie Juridică - Pagina 82
Psihologie Juridică - Pagina 83
Psihologie Juridică - Pagina 84
Psihologie Juridică - Pagina 85
Psihologie Juridică - Pagina 86
Psihologie Juridică - Pagina 87
Psihologie Juridică - Pagina 88
Psihologie Juridică - Pagina 89
Psihologie Juridică - Pagina 90
Psihologie Juridică - Pagina 91

Conținut arhivă zip

  • Psihologie Juridica.doc

Alții au mai descărcat și

Profilul Psihologic al unui Criminal în Serie

Un profil psihologic este un instrument care poate ajuta anchetatorii crimei spunându-le ce fel de autor este cel pe care îl caută. Dezvoltarea...

Empatia

O mare varietate de definitii si metafore au fost oferite de literature de specialitate cu privire la empatie, incluzand: “Empatia este eul...

Neuropsihologia Atenției

NEUROPSIHOLOGIA ATENTIEI Exista numeroase puncte de vedere care ar putea fundamenta o teorie moderna a procesului atentiei. În decursul istoriei...

Te-ar putea interesa și

Voința Juridică

1. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 1.1. Preliminarii Voinţa este neîndoielnic unul dintre cuvintele cu o mare frecvenţă în limbajul uzual datorită, in...

Psihologia judiciară și agresivitatea

INTRODUCERE Prin ştiinţa psihologică se realizează o maximă apropiere de specificul uman şi sociouman, psihologia afirmându-se ca ştiinţă centrală...

Agresivitatea

CAPITOLUL I I.1.CE ESTE PSIHOLOGIA JUDICIARA ? Psihologia judiciară ,ca stiinţă şi practică ,se adresează tuturor categoriilor de specialişti...

Asistența socială, psihologică și juridică a copiilor rămași singuri acasă ca urmare a plecării părinților la muncă în străinătate

I. Aspecte Generale 170.000 elevi de clasele V-VIII au cel putin un parinte la munca in strainatate. Dintre acestia, aproximativ 35.000 au ambii...

Problemele motivării și personalității

Scurt istoric I. Evoluţia istorică a conceptului şi reglementărilor privind motivul şi scopul infracţiunii, prin cele patru subcompartimente,...

Teoria generală a dreptului în Republica Moldova

1. Caracteristica generală a TGD ca știință și disciplină didactică. TGSD – ştiinţă socială, politică şi juridică, care studiază, în baza unui...

Psihologie juridică

1) I. Psihologia ca ştiinţă şi rolul ei în sistemul ştiinţelor; II. - obiectul psihologiei judiciare. Psihologia judiciară ca ştiinţă şi practică...

Psihologie juridică

I.1. Noţiuni generale privind protecţia juridică a drepturilor omului A. Ce sunt drepturile omului? "Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale...

Ai nevoie de altceva?