Extras din proiect
Atacul de panica este o perioada discreta in care exista debutul brusc al unei aprehensiuni, frici sau terori intense, asociate adesea cu senzatia de moarte iminenta. In aceste perioade apar simptome ca: dispnee, palpitatii, durere sau discomfort precordial, senzatii de sufocare sau strangulare si frica de a nu innebuni sau de a nu pierde controlul.
Trebuie sa existe minim 4 dintre urmatoarele simptome care apar brusc si ating culmea in decurs de 10 minute:
1. palpitatii, batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac
2. transpiratii
3. tremor sau trepidatii
4. senzatii de scurtarea respiratiei sau strangulare
5. senzatie de sufocare
6. durere sau disconfort precordial
7. greata sau detresa abdominala
8. senzatie de ameteala, dezechilibru, vertij sau lesin
9. derealizare (sentiment de irealitate) sau depersonalizare (detasare de sine insusi)
10. frica de pierdere a controlului sau de a nu innebuni
11. frica de moarte
12. parestezii (senzatie de amorteala sau furnicaturi)
13. frisoane sau valuri de caldura.
Elementul esential al panicii este prezenta de atacuri de panica inopinate, recurente, urmate de cel putin o luna de preocupare persistenta in legatura cu faptul de a nu avea un alt atac de panica, teama in legatura cu posibilele implicatii sau consecinte ale atacurilor de panica ori o modificare semnificativa de comportament in raport cu atacurile.
Tipuri de atacuri de panica:
1. inopinate (nesemnalizate) – pacientul nu asociaza debutul cu un declansator situational intern sau extern (atacul de panica survine din senin);
2. circumscrise situational (semnalizate) – survin aproape invariabil la expunerea sau la anticiparea expunerii la un semnal sau declansator situational;
3. predispuse situational – sunt similare cu cele circumscrise situational, dar nu sunt asociate cu semnale si nu survin necesarmente imediat dupa expunere.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Psihoterapia Anxietatii Generalizate cu Atacuri de Panica.doc