Relația dintre Satisfacție și Performanță

Proiect
8.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 71 în total
Cuvinte : 26872
Mărime: 138.75KB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Cuprins

Cap. I. Cuprins pag. 1

Cap. II Conţinutul tezei pag. 2

2.1. Introducere pag 2

2.2. Cadrul teoretic pag.2

2.3 Metodologie pag.43

2.4.Prezentarea şi prelucrarea rezultatelor pag. 37

2.5. Concluzii pag. 60

2.6. Note pag. 62

Cap. III Anexe pag. 66

Cap. III Bibliografie pag. 70

Extras din document

Capitolul II

2.1.Introducere

Schimbarea viziunii asupra angajatului de la „rău necesar” la „valoare” a adus cu ea un număr de situaţii care într-o economie de piaţă cu un surplus de forţă de muncă ar fi fost de neîntâlnit, întrând în sfera teoreticului şi melancolicului decât a practicului şi a realisticului. Deşi nu se poate generaliza acest fenomen, piaţa muncii din ţara noastră tinde spre un deficit al forţei de muncă, cu precădere a celei calificate. Pierderea a 10 angajaţi sau recrutarea a 10 oameni numai este un fapt ale cărui consecinţe pot fi ignorate. În ultimii ani s-a putut observa o competiţie între companii pentru a-şi delecta nu doar angajaţi de top ci şi în selectarea personalului de execuţie. Această situaţie îi conferă angajatului o valoare de piaţă mare precum şi posibilitatea să aleagă între mai multe posturi sau de a părăsi un postul în momentul în care slujba nu îi mai oferă destule satisfacţii.

Vechile strategii manageriale de motivare (vina, ameninţarea cu concedierea), de obţinere a performanţei( niveluri ale rezultatelor nejustificate în raport cu timpul de lucru) precum şi ignorarea completă a sentimentului de satisfacţie pe care angajatul îl primeşte de la postul ocupat, se dovedesc în multe companii din prezent a fi nu doar ineficiente ci chiar dăunătoare atât pe termen scurt cât şi lung. Acesta este cadrul în care tema lucrării de faţă îşi justifică importanţa şi direcţia de cercetare.

Edwin A . Locke1 consideră satisfacţia, reacţia pe care cineva o are faţă de slujba sa, o stare emoţională plăcută sau pozitivă ce rezultă din aprecierea propriei slujbe, a muncii, această definiţie desigur nu îşi propune să fie exclusivă ci doar o abordare sau o perspectivă asupra satisfacţie profesionale. Satisfacţia profesională este de departe cea mai studiată temă din domeniul psihologiei industrial-organizaţionale, motivul pentru aceasta nu este satisfacţia în sine ci posibilele corelate ale satisfacţie( absenteismul, performanţa, fluctuaţia de personal etc.). Rolul acesteia sau relaţia de cauzalitate între satisfacţie şi aceste elemente au făcut şi ele subiectul dezbătut îndelung de către cercetători. Într-un studiu întreprins de Vroom în 19732 s-a găsit conştient că satisfacţia şi fluctuaţia de personal sunt corelate moderat. Vroom a găsit corelaţiile dintre cele două variabile aranjate între r=-13 şi r=-42 iar mai recent s-a găsit o corelaţie mediană de r=-25 între satisfacţie şi fluctuaţie. Deşi aceste corelaţii moderate regresează intervenţia altor factori ,satisfacţia în muncă este clar o influenţă importantă. Cercetările disponibile sugerează de asemenea exitenţa unei relaţii moderate între satisfacţii moderate şi absenteismul angajaţilor. Trecând în revistă mai multe studii Vroom găseşte corelaţii ordonate între r=-14şi r=-383.

Satisfacţia şi performanţa pe de altă parte nu sunt în sine relaţionate. Dar satisfacţia este relaţionată cu comportamentele contraproductive ce interpelează cu producţia şi pot duce la produse greşite, sabotarea echipamentelor. În plus satisfacţia în muncă a fost găsită ca relaţionată cu câteva consecinţe pozitive. Angajaţii înalt satisfăcuţi tind să completeze puţine revendicări şi să trăiască mai mult, să prezinte o sănătate mentală şi fizică mai bună, să înveţe mai multe sarcini legate de slujbă mai repede şi să aibă mai putine accidente la muncă4, Steers concluzionează că satisfacţia în muncă aduce o serie de consecinţe pozitive atât din punctul de vedere al individului cât şi din cel al organizaţiei. Satisfacţia în muncă influenţează semnificativ percepţia slujbei de către oameni; nivelul efortului lor şi angajării; şi contribuţia lor la eficienţa organizaţiei.

Performanţele sunt rezultatul produsului între abilităţi, motivaţie şi rolul pe care

un individ îl joacă într-o organizaţie: P = A x M x R . Prin urmare, motivaţia este procesul care-i stimulează pe oameni şi îi incită să-şi îmbunătăţească randamentul, graţie satisfacţiei psihice generate de creşterea eforturilor personale. Din prezentarea teoriilor referitoare al motivare a rezultat multitudinea şi diversitatea elementelor implicate direct şi indirect în conceperea şi exercitarea motivării.

Realizarea unei motivări eficace implică respectarea a unui ansamblu larg de cerinţe: angajarea persoanelor care apreciază rezultatele firmei; determinarea elementelor pe care oamenii le aşteaptă şi oferirea lor drept recompensă; asigurarea unor sarcini interesante, care incită la autodepăşire, creativitate (prin rotaţia posturilor sau îmbogăţirea lor, lărgirea conţinutului funcţiei etc.); particularizarea aspectelor motivatoare (până la personalizarea lor); acordarea treptată a motivaţiilor, mai ales a celor economice, pentru economisirea resurselor şi pentru a asigura perspective motivaţionale pe termen lung; comunicarea explicită a sarcinilor, a realizărilor şi performanţelor previzionate; încadrarea salariaţilor pe posturile care li se potrivesc, astfel ca acestora să le placă ceea ce fac (autocompensare); minimizarea sancţionării personalului; motivaţiile acordate să fie percepute de salariaţi drept corespunzătoare.

Rezultatele cercetării au indicat că între satisfacţie şi performanţă nu exista o corelaţie semnificativă, deşi ea este pozitivă.

Ipotezele de la care a plecat cercetarea au avut în vedere existenţa unei corelaţii directe între nivelul remunerării salariale şi nivelul de performanţă a angajaţilor, ipoteza ce a fost infirmată întrucât în realizarea nivelului salarial al angajaţilor sunt luate în considerare şi alte variabile cum ar fi: vechimea în muncă, nivelul pregătirii profesionale (facultate, institut, liceu), importanta postului ocupat.

Preview document

Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 1
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 2
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 3
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 4
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 5
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 6
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 7
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 8
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 9
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 10
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 11
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 12
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 13
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 14
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 15
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 16
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 17
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 18
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 19
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 20
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 21
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 22
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 23
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 24
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 25
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 26
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 27
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 28
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 29
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 30
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 31
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 32
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 33
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 34
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 35
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 36
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 37
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 38
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 39
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 40
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 41
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 42
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 43
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 44
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 45
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 46
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 47
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 48
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 49
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 50
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 51
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 52
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 53
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 54
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 55
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 56
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 57
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 58
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 59
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 60
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 61
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 62
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 63
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 64
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 65
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 66
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 67
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 68
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 69
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 70
Relația dintre Satisfacție și Performanță - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • Relatia dintre Satisfactie si Performanta.doc

Alții au mai descărcat și

Perfecționarea Sistemului Motivațional în Sistemul Sanitar

CAPITOLUL I MOTIVAREA RESURSELOR UMANE 1.1. COMPONENTELE PROCESULUI DE MOTIVARE Într-o manieră generală, motivaţia poate fi definită ca procesul...

Profilul Psihoprofesional al Experților din Departamentele de Resurse Umane

CAP. 1. CADRUL TEORETIC 1. Delimitarea şi prezentarea conceptelor 1. 1. Procesul de recrutare şi selecţie profesională 1. 1.1 Definirea...

Motivatia si satisfactia in munca

Introducеrе Μotivɑțiɑ rерrеzintă motorul fundɑmеntɑl ɑl ɑcțiunilor noɑstrе, vɑriɑbilă cɑrе nе oriеntеɑză comрortɑmеntul și viɑțɑ cotidiɑnă. Oricе...

Satisfactia privind Cariera

1. INTRODUCERE Sunt în ceasul fericit când pot să lucrez fără a mai fi silit să muncesc – Constantin Noica In indelungata sa istorie omul a avut...

Motivarea în Munca

1.Motivarea Motivatia a fost definita de Al. Rosca ca fiind „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie ca sunt innascute sau dobandite,...

Empatie, Altruism si Agreabilitate – Comparatii in Functie de Variabile Socio-Demografice

Argument La o simplă privire, putem constata că toate noţiunile care se întreţesc pentru a da titlul şi expresia sintetică ale prezentei lucrări...

Factori in Performanta - Motivatia

“Motivaţia este arta de a face oamenii să facă ceea ce vrei tu, pentru că ei doresc să o facă.” (Dwinght Eisenhower) Argument Am ales această...

Ai nevoie de altceva?

''